Video EXCLUSIV. Ministrul Digitalizării, despre o nouă Revoluţie Industrială adusă de AI: Vom pierde 90 de milioane de locuri de muncă, dar vom crea 170 de milioane

Liderii lumii au înţeles deja asta. La Summitul de la Paris dedicat AI, Uniunea Europeană a transmis că investeşte 200 miliarde de dolari în inteligenţa artificială, Franţa 100, ca să egaleze ca proporţionalitate din PIB investiţia de 500 de miliarde de dolari promisă de Donald Trump.

E aşadar o cursă fără precedent pentru supremaţie. Încă nu există un lider clar în domeniul AI, a punctat Ursula von Der Leyen la Paris. Sunt însă probleme arzătoare cu care statele încă operează pe teritoriul AI.

O dilemă etică e şi cât de mult reglementăm inteligenţa artificială ca să nu devină periculoasă, dar sa nu frânăm nici dezvoltarea. Fostul şef al Google avertiza despre riscurile AI şi dădea exemplul posibilităţii de creare a armelor chimice sau de deturnare a avioanelor. Singurele state care nu au semnat acordul au fost Statele Unite şi Marea Britanie.

Vezi și

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Ce putem aplica în România din ce s-a discutat la Paris? 

- Putem să fim parte din cei care iau decizii. Şi ăsta e un avantaj foarte mare, pentru că România astăzi e un HUB regional de talente şi în acelaşi timp de conectivitate. Anul trecut ţara noastră a adoptat deja o strategie de Inteligenţă Artificială care este interoperabilă cu strategiile marilor state la nivel mondial, pe de o parte. Pe de altă parte, am semnat o finanţare de peste 60 de milioane de euro din bani euopeni pentru a face HUB-ul român de inteligenţă artificială, în care aducem companii şi universităţi. Ce e foarte important e că suntem la masa deciziei politice. Pentru că, acum, la Paris s-au pus bazele pactului global pentru inteligenţă artificială şi asta înseamnă că vom discuta şi despre modul în care se vor gestiona aceste finanţări, dar vom discuta şi despre modul în care deciziile referitoare la reglementarea Inteligenţei Artificiale vor fi luate în perioada următoare. Ce înseamnă asta? Că vom vorbi despre un prim set de reguli care vor fi aplicate universal în acele state în care începe cercetarea pentru inteligenţa artificială. 

- Câte state sunt alături de noi?

- În momentul de faţă sunt 44 de state, iar mai departe urmează să fie state care sunt invitate să participe. Noi suntem invitaţi să participăm şi vreau să fie foarte clar modul în care noi vom participa acolo în funcţie de beneficiile ţării noastre. 

-  Vreau să mă opresc la cifra aceasta. 60 de milioane sunt bani din?

- Bani din PNRR pentru HUB-ul de Inteligenţă Artificială a României. 

-  A mers vreo parte din ei spre ceva concret sau sunt la nivel de proiect?

- Sunt semnaţi de la finalul lui decembrie anul trecut, în calitate de Ministru al Digitalizării şi Cercetării am semnat, acum am intrat şi la Economie. Dar ce e important e următorul lucru. Odată ce suntem la masa deciziilor, noi vom fi cei care vom pune în practică o parte din cei 200 de milioane de euro aflaţi la nivel european. Noi am intrat cu un proiect foarte important împreună cu cei din Spania, alături de guvernul din Spania. Suntem parte din acest proiect şi urmează ca în etapa următoare să avem unul la noi. Ce înseamnă asta? Înseamna o super putere de calcul care va putea să fie folosită şi pentru cercetare pe de o parte, pentru universităţi şi companii, dar şi pentru experimente în Administraţia Publică. Ce înseamnă AI şi ce face foarte simplu, ce se schimbă pentru un om de rând în România? Pentru orice companie poate să ducă la o reducere a tuturor timpilor petrecuţi în faţa unui calculator la birou până la 30% din timpul de muncă efectiv, atunci când vorbim de sarcini repetitive. 

- Asta o să însemne concedieri şi sunt studii care arată că 41% din companii îşi vor concedia până în 2030 personalul ca să îl înlocuiască cu AI.

- Evident. Aveţi dreptate. Urmează o dinamică pentru că acum este estimată o pierdere de aproximativ 90 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial, dar în acelaşi timp o creare de 170 de milioane de locuri de muncă. Va fi o dinamică a pieţei muncii ca şi atunci când s-a inventat tipograful. Am trecut dintr-o epocă. La fel se va întâmpla şi acum. Când a apărut Revoluţia Industrială şi s-a trecut de la ţesătorii la maşini care puteau să aibă o altă productivitate, să lucreze 24 de ore, 7 zile din 7, evident că au fost proteste uriaşe în Marea Britanie. Dar în timp s-a dovedit că a crescut productivitatea.

- Doar că ţesătura socială s-a schimbat, iar protecţia statului se schimbă faţă de cetăţeni. Având în vedere că ştiţi precedentele istorice e necesar să aveţi şi un tip de protecţionism faţă de cetăţenii care îşi vor pierde slujbele. Există o strategie şi la nivelul acesta? Faceţi parte dintr-un partid care cu asta se ocupă?

- Este evident pentru că noi ca şi ţară suntem privilegiaţi prin faptul că îl avem pe cel care va gestiona viitorul muncii din Europa, un român de-al nostru, doamna Roxana Mânzatu, comisarul european pentru muncă, care are 230 de miliarde de euro la dispoziţie tocmai pentru a profila viitorul muncii. 

- Concret, ce facem chiar şi cu notarul care nu mai are job pentru că va fi automatizat de AI? Cum se schimbă?

- Anumite profesii este clar că nu poţi să le înlocuieşti cu un soft, cât ar fi de bun acel soft. Poate vei reuşi să găseşti un leac pentru o anumită boală sau un vaccin, dar vei avea nevoie de medicul care va corela aceste date, care va pune mâna pe pacient, care îi va administra o injecţie, nu vei putea să înlocuieşti toate aceste lucruri.  Ceea ce va fi înlocuit cu adevărat sunt acele sarcini repetitive şi redundante, de la sacii de contabile şi până la corelarea unor date, emiterea unor documente. 

- În momentul acesta, aveţi un scenariu pe România? Câte job-uri se vor crea? Câte job-uri s-ar pierde din cauza AI?

- Nu e făcut un studiu la nivel naţional pentru că nici o ţară nu are acest studiu. Sunt doar nişte rapoarte care ne arată nişte cifre pe care vi le-am spus mai devreme. Aproximativ 90 de milioane să se piardă şi să se câştige 170 de milioane. 

- Să ştiţi că eu ştiu alte cifre. 60 de miliarde de job-uri create versus 90 pierdute. Mă rog, e teritorul speculaţiei, nimeni nu poate să ştie acum.

- Sunt prognoze. Ce e foarte important e că în acest moment dat e o cursă mondială între acele state care vor să fie lideri în ceea ce priveşte AI. Vedem că SUA investesc deja 500 de miliarde într-un fond suveran creat de către stat în parteneriat cu companiile foarte mari, dar în ultimii 10 ani, companiile din SUA au investit în medie peste 100 de miliarde anual. Ceea ce înseamnă ca au deja un avans semnificativ. China are un avans semnificativ. Europa a rămas cumva în urmă şi ceea ce s-a întâmplat la Paris la începutul acestei săptămâni arată că Europa începe să conteze pe harta mondială, iar din acest punct de vedere nu avem altă şansă decât să fim la  masa deciziei. Dacă nu eşti la masă eşti în meniu.  

- Spuneaţi de un data center în România, asta înseamnă că este foarte multă energie consumată şi asta ridică şi chestiuni de moralitate cu privire la ecologie. De unde energia?

- Cea mai curată tehnolgie folosită e cea nucleară. În momentul de faţă, Franţa investeşte în tehnologie nucleară şi în foarte multe reactoare, Germania investeşte. Şi inclusiv România investeşte. (...). Cernavodă se va extinde cu încă două reactoare. O parte din energia de acolo va putea să meargă înspre un astfel centru de date care nu va fi doar un loc în care să stochezi informaţia ci va fi un loc în care să rulezi informaţia tocmai pentru a dezvolta acel large language models, care antrenează AI să aibă propria sa capacitate cognitivă şi decizională atunci când vorbim de modul în care vom ajunge să avem acel Internet of things şi AIG.

- Interzicem AI-ul chinezesc?

- Reglementăm modul în care AI-ul va putea să intre în viaţa fiecăruia dintre noi şi o să vă dau un exemplu foarte simplu. Ceea ce se întâmplă, din punctul meu de vedere în China. Şi avem deja un AI Act, prin care avem un ranking social în care oamenii sunt analizaţi şi plătesc impozite mai mari în funcţie de comportamentul lor în societate sau dobânzi mai mari la bancă, nu va exista la noi. De asemenea, nu vei putea, indiferent că eşti un stat sau o companie privată, poliţie, oricine altcineva să faci recogniţia facială în timp real a aomenilor care merg pe stradă sau sunt la metrou ori oriunde altundeva, într-un mall. Doar în situaţii execpţionale, dacă este o persoană care a fost răpită, dată dispăruta sau situaţii de teroris. Atât! Sunt reguli foarte clare, iar aceste utilizări ale AI sunt foarte strict reglementate şi vor fi foarte strict reglementate pentru că vorbim de o metodă în care punem în centru omul, iar omul şi drepturile omului trebuie să fie reglementate în continuare. De asta e toată dezbaterea asta la nivel mondial. 

- AI e un pericol  pentru demcraţie?

-  Poate să fie şi în acelaşi timp, AI poate să fie şi acel instrument prin care blochezi pericolul pentru democraţie. E la fel ca şi în cazul unui virus şi a unui antivirus informatic, de fiecare dată este această luptă între bine şi rău. De fiecare dată unii sunt ingenioşi, dar acest instument e ca şi o armă. În mâinile unei persoane nepotrivite porneşti un război. În mâinile persoanei potrivite aduci pacea. 

-  Vorbim de AI şi nouă nu ne merge ghişeul.ro, domnule Ministru. Ce s-a întâmplat acolo şi cum vă simţiţi că o săptămână e termenul necesar pentru remediere?

- E un termen mai larg cerut de colegii mei. Acum două zile a picat în urma unui şoc electric care a reuşit să facă nişte servere mai vechi să fie scoase din funcţiune. E important că au fost recuperate acele date. Din această seară SEAP-ul este funcţional, urmând ca şi Ghişeul să intre în funcţiune. Asta arată încă o dată cât este de important acel proiect de coul guvernamental pe care l-am finalizat la finalul lunii decembrie, în care avem deja cea mai nouă tehnologie existentă la nivel mondial şi migrăm de pe nişte servere vechi, de acum 12 ani, le migrăm în cloud guvernamental livrat în 2024 tocmai ca să nu mai avem astfel de situaţii pe viitor. Aşa că, avem bani europeni, i-am investit şi acum mutam toate bazele de date acolo ca să funcţioneze la orice oră din zi, 24 din 24, 7 zile din 7. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰