Expert, despre cel mai rău scenariu pentru România după ce extremiştii au câştigat alegerile din Austria

Cronica unui cutremur anunţat în Austria, după ce un partid de extremă dreapta a câştigat alegerile parlamentare, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial. Partidul Libertăţii a obţinut aproximativ 29 la sută din sufragii, iar- prin comparaţie - liderul formaţiunii politice îl face să pară de-a dreptul moderat pe cancelarul Karl Nehammer. Deşi încearcă să se distanţeze de ele, partidul are origini naziste, e înfiinţat de fosta elită SS, iar nu mai departe de vineri, funeraliile unui vechi membru al partidului au implicat intonarea unui cântec faimos pentru trupele naziste. Noi am analizat întreaga situaţie din Austria cu Tudor Dan Ancuţa, consilier politic în Parlamentul Germaniei şi expert în spaţiul german.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Liderul partidului care a câştigat alegerile din Austria se autointitulează cancelarul poporului, o sintagmă folosită odinioară de Hitler. În orice caz, partidul de extremă dreaptă va avea dificultăţi în a forma o coaliţie stabilă, chiar dacă - după victorie - a primit o mulţime de felicitări dinspre cei care îşi spun patrioţi ai Europei. 

Toţi liderii extremei drepte din Uniunea Europeană au jubilat după ce Partidul Libertăţii a fost declarat câştigător. De altfel, formaţiunea politică austriacă face parte din grupul de dreapta din Parlamentul European şi care este condus de Adunarea Naţională, partidul Marinei Le Pen. 

Partidul Libertăţii se alătură, astfel, formaţiunilor de extremă dreapta din Italia, Olanda şi Franţa care au obţinut scoruri îngrijorătoare la alegeri, pe valul nemulţumirii votanţilor faţă de conducerile precedente. Toate aceste partide extremiste afirmă că susţin apărarea intereselor naţionale, protejarea identităţii şi reînvierea suveranităţii poporului.

Austriecii sperau ca Partidul Libertăţii să obţină un scor mult mai mic, astfel încât să nu fie responsabil pentru formarea unei coaliţii în Parlament. Tocmai de aceea, după anunţarea rezultatelor, sute de persoane au ieşit pe străzile Vienei în semn de protest. Însă nimic nu a putut umbri bucuria câştigării alegerilor pentru membrii şi susţinătorii Partidului Libertăţii.

Noi am analizat situaţia din Austria cu Tudor Dan Ancuţa, consilier politic în Parlamentul Germaniei şi expert în spaţiul german. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de Tudor Dan Ancuţa:

- Cred că migraţia a jucat cel mai important rol în aceste alegeri, dar nu trebuie uitat că alegerile din 2019, când partidul actualului cancelar Nehammer, atunci condus încă de fostul cancelar, Kurtz, a câştigat alegerile categoric, alegerile acelea au fost pe fondul unor scandaluri de corupţie din cadrul partidului acesta extremist. Aceste scandaluri de corupţie din prezent s-au aflat în partidul cancelarului Nehammer, în persoana fostului cancelar, Kurtz. De asta a şi existat acest schimb de cancelar. 

- Votanţii austrieci, atunci când au avut de votat între două partide afectate de scandaluri de corupţie, dar unul din ele a avut scandalul de corupţie mai recent, au preferat al doilea partid, care a avut scandalul de corupţie mai de mult.

- Există, practic, trei opţiuni de coaliţie, realistic vorbind. Fie o mare coaliţie, cum se numeşte în spaţiul german, între creştin-democraţi şi social-democraţi, dar problema acestei coaliţii ar fi că ar avea o majoritate de doar un deputat. Deci dacă un deputat este bolnav, nu mai au majoritate în Parlament. Pentru a rezolva această problemă ar putea lua împreună în coaliţie Partidul Liberal. Problema este acolo că o dată au văzut şi ei ce s-a întâmplat la Berlin, când s-a încercat o coaliţie din aceasta, din trei partide de ideologii diferite, ceea ce nu este neapărat pe placul votanţilor ulterior. 

- Ultima variantă de coaliţie, practic cea mai rea pentru România, ar fi ca creştin-democraţii să intre într-o alianţă cu extremiştii de dreapta. Ambele partide mari austriece au mai coalizat în trecut cu extrema dreaptă, dar problema, în cazul de faţă, este că Kickl, liderul extremei drepte, este virulent anti-Schengen pentru România. El este şi motivul pentru care Nehammer, ulterior, începând cu 2019, şi-a schimbat părerea vizavi de Schengen pentru România. 

- Orice coaliţie care îl implică, într-un fel, pe Kickl, şi el fiind liderul partidului care a câştigat alegerile este greu de crezut că nu va avea cel puţin influenţă, chiar dacă nu va fi el în guvern, va avea cu siguranţă influenţă în coaliţie, e greu de crezut că acea coaliţie va accepta ca România să intre în Schengen.

- Există, însă, o portiţă pe care aş putea să o văd eu în această situaţie. Un guvern cu extremiştii de dreapta şi conservatorii ar întâmpina mari probleme la Bruxelles şi, în general, în cancelariile europene. România ar putea, în cazul în care se formează această coaliţie, să militeze sau să negocieze în negocierile cu Austria pe ideea că - uitaţi, voi ne lăsaţi să intrăm în Schengen şi acesta este un semn din partea Austriei de deschidere faţă de Europa, iar noi, la rândul nostru, vă oferim un sprijin în faţa celorlalte cancelarii care vă vor fi ostile. Dacă este acesta un scenariu cu adevărat realist şi implementabil, e partea a doua, dar asta ar fi singura metodă sau singura variantă a României să ajungă la Schengen, dacă se formează această coaliţie de dreapta.

- E în primul rând important să ne uităm şi la perioada ce urmează, pentru că austriecii mai au două alegeri regionale, în următoarele două luni. Sunt alegeri care sunt importante şi unde pentru locul 1 se bat conservatorii cu extrema-dreaptă. Asta înseamnă că cel puţin până în noiembrie nu o să vedem niciun fel de mişcare din partea conservatorilor şi din partea lui Nehammer în privinţa Schengen.

- Nehammer s-ar putea să rămână cancelar şi în cazul unei coaliţii cu extrema dreaptă. Ei au mai avut în trecut, în 1999, situaţia unde extrema-dreaptă a fost peste conservatori, dar pentru că liderul extremei drepte de atunci era nefrecventabil a devenit cancelar liderul conservatorilor. S-a mai întâmplat. 

- Cred că, dacă Ministerul de Interne rămâne la conservatori, tot va fi o problemă pentru România intrarea în spaţiul Schengen şi nu mi se pare plauzibil ca Ministerul de Interne să se ducă la social-democraţi în cazul unei mari coaliţii, pentru că social-democraţii au fost extrem de slabi în mesajul lor privind migraţia. Slabi în sensul de pentru ce voia poporul austriac să audă. Şi atunci nu cred că Nehammer îşi permite să le ofere lor acel minister important.