Expert, despre miza arestării lui Pavel Durov în Franţa: "Reprezintă o ecuaţie nerezolvată"

Pavel Durov, CEO-ul Telegram, a fost arestat în urma unei acţiuni puse la cale de autorităţile franceze, iar noi am analizat întreaga situaţie în care a ajuns şeful Telegram cu Dionis Cenuşă, expert asociat la Centrul de Studii pentru Europa de Est din Lituania.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Autoritățile franceze l-au arestat pe Pavel Durov după ce au apărut acuzații conform cărora platforma Telegram a fost folosită pentru pornografia infantilă, trafic de droguri și crimă organizată.

Arestarea lui Durov a provocat haos la Kremlin, în condiţiile în care se spune că Telegram este utilizat pe scară largă de armata rusă pentru comunicațiile pe câmpul de luptă, din cauza problemelor legate de lansarea propriului sistem de comunicații securizat.

De altfel, deputaţii ruşi s-au alarmat, după arestarea lui Durov, şi au solicitat eliberarea de urgenţă a acestuia. Noi am analizat întreaga situaţie cu Dionis Cenuşă, expert asociat Centrul de Studii pentru Europa de Est din Lituania.

Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de Dionis Cenuşă

- Cred că avem o imagine mai degrabă segmentată despre Durov. Depinde foarte mult de cine foloseşte Telegramul. Trebuie să ne reamintim că Telegramul a fost folosit şi în general tot ce a creat Durov a fost folosit la nivel larg de către opoziţia din Rusia.

- În 2011, 2012, VKontakte, altă platformă care este denumită Facebook-ul rusesc, a fost folosită pe larg de către opoziţie pentru a se mobiliza şi a protesta împotriva lui Putin. Deci, pe de o parte avem un segment larg în societatea rusă care îl sprijină pe Durov. 

- Durov nu a fost niciodată un aliat al lui Putin. El a plecat în 2014 din cauza presiunilor pe care le-au exercitat Putin şi regimul acestuia, în vederea obţinerii accesului la VKontakte. 

- Durov este recunoscut de opoziţie ca un lider de-al lor, dar în exil, iar pe de altă parte avem şi poziţia partidului de guvernare al lui Putin care îl vede pe Durov ca pe un inamic, deşi îi utilizează în continuare platformă pentru scopuri, aş spune eu, de dezinformare şi propagandă.

- Au existat tot felul de speculaţii că Durov ar fi plecat la Baku, adică în Azerbaidjan, pentru a se întâlni cu Putin personal şi a discuta despre anumite aranjamente, însă deocamdată nu există nicio evidenţă clară, plauzibilă, care să evidenţieze acest lucru. 

- Ceea ce este evident este relaţia complicată pe care o are Kremlinul cu orice platformă care oferă libertate de exprimare şi dacă e să ascultăm ultimele interviuri pe care le-a oferit Durov, înţelegem foarte bine că el a avut mereu o poziţie neutră. Deci el nu s-a poziţionat de partea cuiva, el a plecat, a încercat să se detaşeze de orice relaţie cu Kremlinul, care a încercat, evident, să stabilească această punte de legătură, şi totodată să plece din sfera de influenţă a Occidentului. 

- Practic, Durov reprezintă o ecuaţie nerezolvată pe care nimeni nu o poate înţelege până la capăt şi prezenţa lui în Franţa prezintă un semn de întrebare pentru noi toţi. De ce a plecat el ştiind foarte bine că va fi arestat?

- Principalul aspect pe care urmează să-l vedem este modul cum Rusia va valorifica, va capitaliza acest eveniment din punctul de vedere al propagandei, pentru că Occidentul şi în special Franţa este prezentată ca un loc în care sunt puşi după gratii sau urmează să fie puşi după gratii promotori ai libertăţii de exprimare. Deci ne este prezentată cumva o propagandă a regimurilor autoritare împotriva democraţiilor din Europa, dar şi din SUA, pentru că acest lucru este, cumva, legat la acest moment şi de evenimentele electorale din SUA.

- Deocamdată este greu de estimat cât de mult poate să dureze această incursiune a Ucrainei în Rusia, deoarece ea costă. Costă vieţi ale soldaţilor ucraineni, despre care nu se cunoaşte nimic. Deci nu avem o imagine clară despre care sunt pierderile ucrainenilor. Este însă clar că Ucraina încearcă să ridice miza, ca să poată forţa Rusia de a accepta fără condiţionări prealabile începerea discuţiilor despre pace. Deci aceasta este miza principală a Ucrainei. Să creeze precondiţii pentru ca Rusia să nu ceară ridicarea sancţiunilor, să nu ceară acceptarea celor patru teritorii ocupate ca parte componentă a Rusiei şi aşa mai departe. Şi prin asta, într-un fel, să facă tot posibilul ca negocierile să înceapă până la iarna din acest an care va fi una foarte dură pentru Ucraina, nu numai pentru că Rusia poartă un război de uzură şi încearcă să ridice costurile pentru ucraineni şi pentru partenerii occidentali care alocă foarte mulţi bani pentru a ajuta militar Ucraina. 

- Este mai puţin realist scenariul conform căruia vine Kurskul la schimb cu Donbassul, deoarece vorbim despre reuşita ruşilor în Donbass. Ei deocamdată au intensificat acţiunile militare în acea zonă. O regiune care este extrem de importantă pentru ucraineni este acum sub lovituri intense ale ruşilor, deci probabil observăm acum intenţia ruşilor de a folosi distracţia pe care şi-o generează pentru ei înşişi ucrainenii pentru a avansa în Donbass şi a ocupa Donbassul până la începerea posibilelor negocieri de pace. 

- Ucrainenii au agenda lor. Ei nu pleacă din Donbass. Din contră, ei rămân acolo şi intensifică acţiunile. Ei direcţionează trupe militare de pe teritoriul Rusiei şi din alte părţi ale Ucrainei spre regiunea Donbass, ei vor să cucerească Donbassul până la începutul iernii.

- Rusia se adaptează la noile condiţii. Deci ei înţeleg foarte bine că nu pot utiliza arma nucleară, mai ales înaintea alegerilor din Statele Unite ale Americii. Să nu uităm că aceasta este o miză pentru Rusia, deoarece ei consideră în continuare că modul cum procedează, tactica şi strategia lor de război din Ucraina favorizează sau îl poate favoriza pe Trump, aşa că din acest punct de vedere nu o să vedem schimbări radicale până la claritatea vizavi de rezultatele alegerilor din SUA.

- Ceea ce este cu siguranţă clar este că Rusia va putea utiliza arma nucleară tactică şi acest lucru l-a subliniat inclusiv aliatul principal al Rusiei, într-un interviu relativ recent, Aleksandr Lukaşenko, care a spus foarte clar că Rusia va putea să facă acest lucru şi că Belarusul va susţine Rusia în asemenea intenţii.

- Un lucru curios este că aşa numitul tratat sau aşa numita organizaţie militară în care Rusia este lider nu a reacţionat sub nicio formă. Deci garanţiile de securitate şi apărare colectivă pe care Rusia le-a obţinut de la aliaţii săi, inclusiv Belarusul, nu au avut niciun impact după declararea şi declanşarea incursiunii ucrainenilor. Prin urmare Rusia este, de fapt, singură în faţa incursiunii ucrainene şi va trebui să găsească o soluţie astfel încât să-şi păstreze imaginea, pentru că vorbim inclusiv despre costuri reputaţionale pentru Rusia, pe plan internaţional, şi să găsească soluţii cum să restabilească integritatea teritorială a Rusiei fără a pierde foarte multe resurse umane, deoarece şi ei se confruntă cu problema oboselii, din partea populaţiei, cu problema mobilizării a noilor forţe şi respectiv problema care persistă pentru ambele părţi, dar Ucraina este o ţară mai mică şi din acest punct de vedere se va confrunta cu o problemă a mobilizării mult mai mare decât Rusia.

- Urmează să vedem cât de rezistentă este partea ucraineană, dar SUA şi alte state susţin Ucraina, deci o să vedem o luptă crâncenă pentru a păstra poziţiile pentru Ucraina şi, respectiv, noi încercări ale Rusiei de a aduce surprize pe linia de război împotriva Ucrainei.