Începe Putin un război şi în Transnistria? Explicaţiile lui Laurenţiu Pleşca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse

Congresul din Transnistria a renunţat să mai ceară alipirea la Rusia, în schimb cere protecţia Kremlinului din cauza presiunilor Chişinăului. Mai mult, vrea ca regiunea separatistă să fie suverană şi acuză Republica Moldova de genocid! Oficialii din Tiraspol au precizat că s-au adresat Moscovei, pentru că în regiune locuiesc peste 200 de mii de cetăţeni ruşi. Rezoluţia a fost adoptată în unanimitate, deşi nu există nici măcar un paragraf din care să reiasă cum ar trebui să intervină Rusia pentru a ajuta Transnistria. Asta nu înseamnă că separatiştii nu au primit un răspuns rapid din partea Kremlinului.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Moscova susţine că protejarea compatrioţilor din regiunea separatistă este o prioritate. Cu acest prilej, Ministerul rus de Externe acuză Republica Moldova şi NATO că au alimentat în mod inutil tensiunile cu toate speculaţiile cu privire la o posibilă anexare a Transnistriei. Oficialii ruşi sunt de părere că acestea sunt manevre al Alianţei care ar încerca să transforme Republica Moldova într-o a doua Ucraină. 

Decizia autointitulatului congres din Tiraspol nu a făcut decât să încheie un spectacol care a durat două săptămâni şi care a dat naştere la numeroase speculaţii! Mai e o nuanță importantă,  separatiştii transnistreni s-au adresat Dumei de Stat şi nu lui Vladimir Putin. Laurenţiu Pleşca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse și analist în cadrul German Marshall Fund SUA ne ajută să decriptăm toate aceste mesaje. 

Liderii din Transnistria cer ajutor Rusiei  

Marius Pancu: N-a mai cerut alipire de Rusia, aşa cum era vehiculat, Transnistria a cerut această protecţie. Care este diferenţa strategică de mesaj? 

Laurenţiu Pleşca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse: Pentru a înţelege ce s-a întâmplat astăzi, 28 februarie, la Tiraspol, trebuie să ne dăm seama care sunt motivele, care sunt părţile implicate şi desigur cărui public se adresează acest congres extraordinar pe toate nivelurile. Deci pentru a înţelege ce urmăresc aşa numitele autorităţi din Transnistria prin organizarea congresului, este important să analizăm motivele din spate ale acestor evenimente şi să vedem dacă acestea fac parte dintr-o strategie bine gândită sau nu. Pentru că de multe ori a existat această retorică la Tiraspol şi anume, câte o ameninţare referitoare la alipirea de Federaţia Rusă. Dar, desigur, dacă este să urmăm această strategie, pe care de altfel am şi evocat-o în presa noastră românească, trebuie să înţelegem că, de multe ori există acţiuni concrete ale aşa ziselor autorităţi, dar există şi anumite fumigene de dezinformare sau chiar şantaj. Mai pe înţeles, se pare că Tiraspolul are un plan de a contracara eforturile Chişinăului de a reintegra regiunea transnistreană. Acest plan a început de fapt, cu toate că anterior se vorbea că autorităţile de la Chişinău nu au încă un plan de reintegrare a regiunii. După părerea mea, autorităţile Republicii Moldova îşi doresc de fapt a o soluţionare paşnică a conflictului din Transnistria. Dar, desigur, în această strategie a Tiraspolului se numără şi nemulţumirea în primul rând faţă de introducerea taxelor vamale de la 1 ianuarie 2024, dar de asemenea, Tiraspolul pentru că în cadrul acestui congres principala temă a fost ştrangularea economiei transnistrene, deci practic Tiraspolul adoptă o pozitie de victimă prin care se face referire că regiunea transnistreană este strangulată economic prin forţă de Chişinău, când, în realitate, autorităţile de la Chişinău îşi doresc doar să omogenizeze drepturile cetăţenilor moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului.

Nemulţumiri legate de noile taxe vamale 

Marius Pancu: Şi estimaţi că prin această presiune, în aceşti termeni extrem de duri, Tiraspolul obţine sau nu ce îşi doreşte? 

Laurenţiu Pleşca: Desigur, foarte mult depinde şi de reacţia autorităţilor de la Chişinău şi am văzut că autorităţile au rămas de neclintit şi practic nu cedează în faţa cestui şantaj al aşa ziselor autorităţi şi a aşa zisului lider Vadim Krasnoselski, dar desigur trebuie să ne dăm seama şi care este principala dorinţă a Federaţiei Ruse prin organizarea acestui congres şi anume: Moscova îşi doreşte şi insistă pe faptul că este nevoie de o revenire la formatul de negociere 5+2, din care face parte şi Federatia Rusă. Amintesc aici că odată cu războiul din Ucraina şi agresiunea Federaţiei Ruse acest format de negociere nu a mai avut loc. Au avut loc negoiceri doar în format 1+1 între Tiraspol şi Chişinău. Am observat că, de la începutul anului, au existat mai multe tentative de destabilizare a securităţii Republicii Moldova şi practic s-a incercat revenirea la Status Quo-ului iniţial prin care Tiraspolul să nu plătească taxele vamale, companiile din Transnistria să nu plătească taxe în bugetul Republicii Moldova, dar să alimenteze separatismul de la Tiraspol. 

Marius Pancu: Mă uit la nişte termeni care mi-au atras atenţia. Pe deoparte spune Tiraspolul că e vinovat de genocid Chişinăul. Pe de altă parte, Moscova intensifică de asemnea retorica, a înhăţat instantaneu toate pârghiile care s-au adus acolo în congres prin aceste declaraţii contondente şi a spus că-şi va proteja compatrioţii şi că Occidentul încearcă să transforme Transnistria şi Republica Moldova într-o nouă Ucraină. Mi-e familiar limbajul ăsta, de la momentul invaziei Ucrainei, atunci erau folosite aceleaşi pretexte cu privire la etnicii ruşi din estul ţării. Vă întreb dacă nu cumva prin aceste declaraţii pe care Moscova le capitalizează, poate Tiraspolul să pornească un bulgăre de zăpadă care va ajunge de nestăvilit până la urmă, iar Rusia să ajungă chiar în scenariul în care trimite mai multe trupe în Transnistria, suplimentează acolo prezenţa militară. 

220.000 de cetăţeni ruşi trăiesc în regiunea Transnistria

Laurenţiu Pleşca: Desigur că sunt scenarii practic trase la indigo şi avem mai multe declaraţii belicoase la adresa Chişinăului din partea Federaţiei Ruse şi a autorităţilor de la Moscova. Practic, acest scenariu este tras la indigo cu ce s-a întamplat înainte de invazia pe scară largă în Ucraina şi anume, voi face referire la formatul Minsk de care preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin puncta că Ucraina a încalcat formatul acesta de negociere şi practic avem formatul 5+2 care este comparat cu formatul de negociere de la Minsk prin care cetăţenii ruşi sunt de fapt discriminaţi. Dacă observăm ce s-a adoptat în cadrul acestui congres de la Tiraspol o să vedem prima doleanţă a deputaţilor în care se afirmă că îşi doresc protecţie pentru cetăţenii ruşi. Ei afirmă că sunt în jur de 220.000 de cetăţeni ruşi la Tiraspol. Trebuie să avem însă grijă pentru că este foarte important cui s-au adresat aţa numiţii deputaţi. Ei nu s-au adresat preşedintelui Federaţiei Ruse cum ar fi fost sau s-ar fi aşteptat anumiti experţi, dar s-a adresat către Duma de Stat, pentru că se făcea referire şi această fumigenă de fapt referitoare la congres era foarte importantă.

Marius Pancu: De ce e importantă? 

Laurenţiu Pleşca: E foarte importanta pentru că mâine preşedintele Federatiei Ruse va avea discursul său anual la Adunarea Federală prin care se va adresa cetăţenilor Federaţiei Ruse şi se aştepta, se promova această dezinformare prin care s-ar fi cerut alipirea la Federatia Rusă, iar Vladimir Putin ar fi acţionat într-un fel la cerinţele Tiraspolului.

Marius Pancu: Una peste alta, dacă avem aceste 2 scenarii similare, chiar dacă n-a cerut Transnistria alipirea de Rusia şi coroborând cu faptul că avem aceste 2 părţi care sunt de neclintit, cât de mult vă îngrijorează tensiunile între Republica Moldova şi Transnistria în acest moment şi ce fel de potenţial de extindere mai au ele. 

Laurenţiu Pleşca: Desigur, de la 1 ianuarie, după cum spuneam anterior, sunt într-o dinamică crescândă, dar aici aş vrea să punctez faptul că nu există la moment motive de îngrijorare la nivel de securitate, pentru că, de fapt, conducerea de facto a regiunii Transnistrene - Sheriff Viktor Gushan, care controlează această companie nu este interesată în niciun fel în a provoca o anumită destabilizare pe parte economică pentru a nu-şi putea cumva continua afacerile pe care le desfăsoară inclusiv datorită exportului în Uniunea Europeană. Dacă este să analizăm strict din punct de vedere şi militar o să întelegem că de fapt, cu toate că există circa 1500 de soldaţi ruşi pe teritoriul Republicii Moldova, pe teritoriul republicii transnistrene, nu există niciun risc iminent în momentul de faţă pentru că războiul din Ucraina nu a ajuns încă de fapt în partea de Vest. Aici aş puncta foarte mult pentru că la momentul de faţă nu există o ameninţare din punct de vedere a securităţii însa Tiraspolul va mai încerca anumite manevre şi campanii de dezinformare pentru a-şi obţine interesele pentru a încerca să anuleze adoptarea acestui cod vamal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, pentru că Tiraspolul îşi dă seama că procesul de reintegrare este unul inevitabil.