"Nu pot să cred că America ne cere să-i alegem pe oamenii ruşilor". Iulian Fota, despre atacurile din SUA la adresa României

Două noi atacuri la adresa României care vin dinspre administraţia Trump. Elon Musk l-a numit pe şeful CCR, Marian Enache, dictator, după ce a distribuit o postare a unui creator de conţinut cu milioane de urmăritori, fan MAGA, cu titlul "România respinge presiunile SUA pentru reluarea alegerilor corecte".

• România a traversat cea mai geroasă dimineaţă din această iarnă. În unele zone, minimele au coborât până spre - 23 de grade Celsius

Marian Enache a dat un prim interviu în care explica pe ce se bazează verdictul şi cum probele declasificate de autorităţi demonstrau că procesul electoral în sine a fost viciat. Este a cincea postare a lui Elon Musk despre alegerile din România, iar aproape simultan a venit un nou atac şi dinspre JD Vance. Acesta a spus că România nu are valori comune cu SUA pentru că a anulat scrutinul.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Iulian Fota, specialist în probleme de securitate și fost consilier prezidențial pe probleme de apărare națională. 

- Am văzut, iarăşi, două declaraţii din partea administraţiei Trump, că şi Elon Musk face parte, până la urmă, chiar dacă el spune că este neoficial acolo, care atacă România. România este atacată mai mult dinspre Washington decât dinspre oficialii Moscovei. Care este miza, domnule Fota, a acestor atacuri?

- Aici nu avem un răspuns clar. Avem o serie întreagă de speculaţii, iar unele dintre ele sunt foarte interesante. Am văzut pe cineva care spunea, de curând, că s-ar putea, pur şi simplu, ca Statele Unite să inventeze nişte pretexte ca ulterior să le folosească în cazul în care ar dori, într-adevăr, să retragă sau să restructureze forţele americane de aici, de la noi. Sunt alţii care vin şi spun că chiar cred americanii în ceea ce spun, pentru că din informaţiile pe care le au şi-au format o părere greşită.

Ei cred că pledează pentru o cauză bună şi nu întotdeauna înţeleg contradicţiile pe care le creează. Pentru că, vedeţi, ei susţin oamenii pe care noi îi considerăm a fi cu atitudini pro-ruse. Ei susţin oamenii pe care noi îi vedem că votează, de exemplu, împotriva achiziţiilor americane de armament sau împotriva legilor care să permită României să se apere, exact ceea ce cere domnul Trump, Europa să facă mai mult pentru propria sa apărare. Deci eu cred că aici trebuie să fim calmi. Nu cred că este o idee bună să intrăm într-o polemică cu ei şi să le răspundem, pentru că am văzut că au reacţii virulente. S-a văzut modul în care Donald Trump a reacţionat la spusele, de altfel corecte, ale preşedintelui Zelenski. Să nu exagerăm importanţa unora dintre declaraţii, pentru că una este JD Vance, care este vicepreşedinte al Statelor Unite, este adevărat, şi altele sunt declaraţiile lui Elon Musk pe care, cât citesc eu presa americană şi încerc să înţeleg, el totuşi nu face parte din Guvern. Deci, fiind un neguvernamental, eu declaraţiile lui pur şi simplu le-aş ignora. 

- Nu face parte din Guvern, dar are putere deplină, ceea ce este cel mai convenabil. Nu poate fi tras la răspundere şi poate fi debarcat uşor, în cazul în care lucrurile nu merg bine.

- Bineînţeles.

- Aţi spus ceva foarte interesant la început şi vreau să insist. Una dintre ipoteze e că ar folosi pretextul acesta, cu alegerile anulate, să-l pună pe masă într-o eventuală discuţie bilaterală şi să spună de aia retragem trupele, că aţi anulat alegerile?

- Eu ce ştiu sigur, şi asta o ştiu din antecedentele mele profesionale, inclusiv de când eram la Cotroceni, ştiu sigur că ruşii sunt deranjaţi de câteva lucruri la noi. Sunt deranjaţi de prezenţa americană sporită, sunt deranjaţi de facilităţile militare americane, că americanii nu au baze la noi, alea sunt baze româneşti, dar în bazele româneşti noi am pus la dispoziţie şi am creat facilităţi pentru americani, cum este şi scutul de la Deveselu. Asta ştiu, că ruşii sunt deranjaţi de scut, sunt deranjaţi de prezenţa militară masivă sau importantă, importantă pentru noi, că nu este chiar atât de masivă, de la Kogălniceanu sau de la Câmpia Turzii.

Ca atare, nu mă miră, nu m-ar mira să aflu că se confirmă informaţia aceasta, pentru că deocamdată este doar o speculaţie, că, în discuţiile cu americanii, ruşii au cerut să dispară elementele acestea de prezenţă militară americană de la noi. Ştim din negocierile anterioare, cele făcute cu administraţia Biden, că ruşii vor o retragere a NATO dincolo de linia lui 1997, aderarea cu Polonia, Cehia şi Ungaria. Deci înţeleg perfect ceea ce ruşii ar dori de la americani. Acum, ce vor fi americanii dispuşi să ofere ruşilor şi unde vor dori americanii să cedeze, asta e ceea ce încă nu ştim şi, după părerea mea, ăsta este un joc deschis pentru toată lumea. Şi pentru noi şi pentru baltici şi pentru polonezi. Asta apropo şi de declaraţia invocată de dumneavoastră, foarte interesantă, de la început, cum că doar bazele de la Rammstein, care este o bază imensă acolo, s-a investit enorm acolo, şi cea din Marea Britanie nu ar intra ca subiect al acestora negocieri. Asta înseamnă că tot ceea ce este în est, construit în ultimii ani, este subiect de negocieri şi trebuie să lămurim o dată ipoteza aceasta, să ne convingem că aşa este, dar chiar şi dacă este aşa, ceea ce ar însemna că situaţia ar fi şi mai complicată decât o bănuiam, am ajunge să vorbim despre ceea ce am spus mai devreme într-o postare pe Facebook.

România nu are un singur pilon de securitate. România are patru piloni de securitate. Securitatea noastră se bazează pe patru picioare, ca un scaun solid sau o masă. În primul rând este vorba despre suportul naţional. Avem armata noastră, avem până la urmă, dacă vreţi, propriile noastre posibilităţi de a ne apăra ţara. Poate nu avem tot ce ne trebuie, dar suntem dârji şi putem fi imaginativi şi inteligenţi, dacă este cazul. Suntem membri în UE şi acesta este, iarăşi, un lucru foarte important, pentru că în UE acţionează şi ideea de solidaritate. Chiar dacă Uniunea Europeană nu are un articol 5, ideea aceasta de solidaritate este importantă şi, aşa cum a acţionat la alţii, va acţiona şi la noi. Mai avem un pilon foarte important, Ucraina. Ucraina încă nu este înfrântă, Ucraina încă nu s-a prăbuşit. Ucraina este pe picioarele ei şi luptă. Câtă vreme Ucraina luptă şi este pe picioarele ei, Ucraina ne apără şi pe noi. Deci Ucraina este, dacă vreţi, zidul nostru de protecţie şi de aceea trebuie să o sprijinim în continuare şi să o ajutăm cu tot ceea ce putem. Deci chiar dacă lucrurile vor fi complicate, mergând pe logica asta pe care o vedem speculată şi acuma, ştiţi cum este, nu iese fum fără foc, deci ceva, ceva este în discuţiile acelea care pe noi nu ne avantajează. Dar chiar dacă lucrurile ar fi atât de complicate şi în NATO lucrurile dintr-o dată s-ar dilua, pentru că asta este miza acestor discuţii de astăzi, şi neîncrederea americanilor ar spori, avem ceilalţi piloni şi compensăm cu ei. Deci situaţia României este îngrijorătoare, gradul de pericol creşte, dar, pe de altă parte, nu suntem lipsiţi de soluţii şi de posibilităţi să ne compensăm deficitul de securitate venit de la americani prin alte modalităţi.

- Bun, acum, inevitabil, că ne place sau nu, va exista, la un moment dat, o operaţiune de alegere ideologică, de cine ne apropiem mai tare, de Uniunea Europeană sau de Statele Unite. Ce ar trebui să facă România în contextul acesta?

- România trebuie să rămână fidelă valorilor pe care le-a adoptat acum 35 de ani, dacă vreţi, că, până la urmă, le-am adoptat imediat după Revoluţie, chiar dacă unele dintre ele au fost un pic mai şchioape şi a durat ceva timp până le-am pus în valoare. Trebuie să rămânem fideli democraţiei pe care noi am construit-o, să rămânem fideli propriei noastre Constituţii, că asta este, până la urmă, cea care ne ghidează şi, până una, alta, n-a spus nimeni că Constituţia României n-ar fi democratică.

Trebuie să acţionăm în continuare legal, constituţional şi în acord cu obligaţiile noastre europene, pe care le avem prin tratat, şi, bineînţeles, şi loiali tratatului NATO pe care l-am semnat şi care ne leagă pe noi toţi inclusiv de Statele Unite. Deci nu văd ce ar trebui România să schimbe, nu văd unde România greşeşte, iar dacă JD Vance sau alţi americani spun un lucru sau altul, ar trebui să-l mai şi demonstreze, ar trebui să-l mai şi dovedească şi aici şi noi, că tot voiam să spun un lucru mai devreme, este foarte important pentru România să angajeze, totuşi, un dialog cu JD Vance, cu Casa Albă, cu republicanii lui Donald Trump, ca să îi explice un pic situaţia, pentru că trebuie să ieşim din această contradicţie pe care ei au creat-o.

Deci dacă ei vor să aducem la guvernare sau să votăm sau să alegem ca preşedinte şi ca putere politică în România nişte oameni care au opinii pro-ruseşti, americanii să ne spună cu subiect şi predicat şi o să vedem, judecăm, analizăm că, să vă spun un lucru, în 35 de ani niciodată nu am ales preşedintele României pe baza unor recomandări din străinătate. Nimeni nu şi-a permis să facă aşa ceva cu noi. Românii, în 35 de ani, şi-au ales preşedintele cum au vrut ei. Bun, rău, cu bine şi cu mai puţin bine, rezultatul a fost în urma votului liber dat de românii din ţară. Deci eu nu cred că, după 35 de ani, avem vreun motiv să ne îndoim de modelul acesta şi să ne alegem preşedintele că ne spune vreunul sau altul din străinătate mai ales când, repet, cel pe care îl vedem susţinut de Washington, şi asta mi se pare absolut hilar, este un om cu clare opţiuni ruseşti, este un om care nu are plăcere pentru democraţie, are afinităţi legionare şi pentru o conducere dictatorială, a încercat o destabilizare a ţării pe care am văzut-o cu toţii. Deci eu nu pot să cred că asta este opţiunea Americii pentru România.

- Are mai mult sens acum când ne uităm la mai marea poveste de iubire dintre Donald Trump şi Vladimir Putin decât cu orice alt lider european? Şi acum vine marea întrebare, şi o să vă rog într-un minut, de ce atacul acesta frontal la adresa Europei? Ce le iese Statelor Unite de pe urma acestui atac frontal?

- Păi asta ne întrebăm toţi, că asta nu înţelege nimeni. Europa este esenţială pentru prosperitatea Americii. Europa este principalul partener comercial al americanilor. Comerţul transatlantic între unii şi alţii este de mii de miliarde. Deci este extrem de important să se menţină această relaţie, pentru că vor avea de suferit şi europenii şi americanii. Deci, aici, dacă punem argumentele raţionale şi logice cap la cap, nu ne iese o concluzie logică. Deci ori sunt, şi eu am mai spus lucrul acesta, am impresia că Donald Trump este un fel de împărat, nu este preşedinte, acţionează pe bază de moment, stări de moment, are capricii, nu vrea să-i strice nimeni capriciile, dar nici nu îndrăzneşte nimeni, deşi aici aş putea să fac o paranteză.

Este un semnal interesant venit de dincolo de Atlantic prin declaraţia lui Mike Pence, pentru că ce a spus Donald Trump faţă de Zelenski este atât de nedrept şi este atât de fals încât fostul vicepreşedinte american, Mike Pence, a simţit nevoia să-l corecteze spunându-i, pe bună dreptate, "domnule preşedinte Trump, ruşii au început domne agresiunea, nu ucrainienii. Nu-i putem blama domne pe ucrainieni pentru aşa ceva". Deci eu zic să aşteptăm un pic. Se va duce Macron la Washington, va merge şi premierul britanic. Eu aştept de la aceste discuţii şi negocieri să se mai lămurească un pic şi domnul Trump, pentru că, repet, nu pot să cred că America ne cere nouă, România, să-i alegem pe oamenii ruşilor, că dacă asta este, într-adevăr, real şi asta se întâmplă şi americanii o fac în mod conştient, am o cu totul altă explicaţie, dar nu vreau să o dau deocamdată.