Paul Cozighian, despre situaţia din Franţa după alegerile parlamentare: "Este o nebunie întreagă"

Alegerile din Franţa arată că pariul preşedintelui Emmanuel Macron nu a ieşit tocmai cum acesta şi-a dorit, iar noi am analizat întreaga situaţie cu Paul Cozighian, jurnalist Le Figaro.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Franţa trece prin momente extrem de complicate, după ce preşedintele Emmanuel Macron a dizvolat Parlamentul şi a organizat alegeri care ar fi trebuit să aibă ca scop întărirea susţinerii de care acesta se bucură din partea francezilor.

Rezultatele din târg nu s-au potrivit cu calculele de acasă, astfel că este foarte posibil ca pariul lui Macron să se întoarcă împotriva lui, iar preşedintele Franţei să se trezească cu un succes remarcabil al formaţiunii conduse de Marine Le Pen. Noi am analizat întreaga situaţie cu Paul Cozighian, jurnalist Le Figaro, care a făcut o serie de remarci extrem de interesante.

Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de Paul Cozighian, jurnalist Le Figaro:

- În turul al doilea, în acele circumscripţii unde există cel puţin trei concurenţi care au realizat peste 12,5% din voturi aceştia se menţin şi în turul al doilea. Cum se poate ajunge la aşa ceva este datorită numărului foarte mare de alegători care s-au prezentat la urne. Este un record cu care Franţa nu s-a mai întâlnit din 1997, cred. Peste 67% dintre alegători s-au prezentat la urne, ceea ce a creat procente foarte bune pentru mai mulţi candidaţi din toate partidele.

- În marea majoritate a cazurilor, partidul de extremă dreaptă condus de Le Pen şi Bardella a ajuns pe primul loc. Cred că deja sunt 39 de deputaţi, dacă nu mă înşel, care au câştigat încă din primul tur alegerile şi se vor duce la Parlament.

- În aproape 93% din cazuri extrema dreaptă se află pe primul loc, dar fără să aibă o majoritate şi de aici şi aceste triunghiulare. Trebuie să înţelegem că sunt 577 de locuri în Parlament şi în peste 300 de cazuri o să avem aceste triunghiulare. 

- În legătură cu crearea unui front comun care să voteze împotriva celor de extremă dreapta trebuie precizat că cei din extrema stângă, deja, în frunte cu principalul ei reprezentant, preşedintele Franţei nesupuse, Jean Luc Melenchon, au declarat foarte clar că acolo unde ei se află pe locul 3 în balotaj ei se vor retrage din competiţie şi voturile lor vor fi trimise către candidatul mai bine plasat, deci nu către candidatul extremei drepte. Mai ales acolo unde foşti miniştri ai ultimului guvern Macron sunt în situaţii favorabile, sunt pe primul loc, cum este cazul actualului ministru de interne, care a ajuns pe primul loc, dar nu are încă majoritate. Deci Frontul acesta de extremă stângă a declarat clar că ei se retrag de peste tot de unde sunt în triunghiulare şi îşi dau voturile candidaţilor mai bine plasaţi în lupta împotriva extremei drepte. Nu cred, însă, că va fi suficient, pentru că mai avem şi dreapta tradiţională care a ajuns la un scor penibil, aproape 7%, 7,5%, în primul rând, dar aici lucrurile sunt foarte complicate pentru că şeful acestei formaţiuni s-a alăturat extremei drepte şi a atras după el un număr de deputaţi şi deci de locuri în Parlament.

- Partidul lui Macron are undeva la 60, 70 de locuri şi a dat clar semnale ca toţi să voteze pe candidatul extremei stângi mai bine plasat, ceea ce a produs un şoc foarte mare în rândul populaţiei de dreapta din Franţa care este extrem de numeroasă.

- Macron a transmis deja, prin vocea primului său ministru, că invită pe toţi cetăţenii să facă baraj extremei drepte. Ce înseamnă asta? Păi trebuie să voteze cu extrema stângă, care a ajuns foarte aproape, 28%, 28,1%.

- Vreau să reamintesc că sondajele au fost extrem, extrem de bune. Adică cifrele au fost foarte aproape de cele din sondaje. Deci sondorii au ajuns la nişte performanţe absolut lăudabile şi cumva asta este bine şi pentru politicieni, de fapt, şi pentru noi, ca alegători, să ştim pe ce picior ne scăldăm.

- Premierul a spus clar că trebuie să voteze toţi cu extrema stângă, dar, înainte de scrutinul de duminică, tot primul ministru trăgea cu tunurile în extrema stângă. E foarte ciudat şi asta a cam confuzionat o parte a electoratului care nu mai ştie acum ce să facă. Mulţi e posibil să nu se ducă să voteze la turul II pentru că nu au înţeles această mişcare, dar mişcarea, de fapt, din spate, dacă ne punem în pielea şi în raţionamentul preşedintelui Franţei şi a grupului său de parlamentari şi al partidului său, a majorităţii prezidenţiale, strategia este ca să facă în aşa fel încât extrema stângă să mai câştige nişte locuri şi să blocheze posibilitatea creării unei majorităţi a extremei drepte la putere. Ceea ce ar fi o veste proastă pentru posibilul prim ministru, Bardella, pentru că el nu va putea, nu se va prezenta ca şi candidat la funcţia de prim ministru dacă nu va avea o majoritate în Parlament.

- E dificil de explicat de la atâta distanţă pentru publicul din România şi pentru electoratul român. Este o nebunie întreagă. Este, practic, un haos către care se îndreaptă Franţa şi până la urmă ne întrebăm de ce a creat Macron lucrul acesta. El a spus că vrea să avem o clarificare a vieţii legislative din Franţa. Care este această clarificare? Că, până la urmă, extrema dreaptă, care se simte pe cai mari şi care ar putea să preia puterea, parcă se teme să o preia, de fapt. Parcă nici lor nu le-ar conveni. De ce? Pentru că va fi o coabitare cu Macron vreme de doi ani şi jumătate şi este posibil ca nerealizările din această perioadă să conteze foarte mult în bătălia pentru prezidenţialele din 2027, unde Le Pen îşi doreşte de decenii să ajungă preşedinte.

- Situaţia nu este în totalitate foarte gravă. Unde este gravă este că se va realiza un blocaj instituţional, de fapt, în Franţa. Franţa nu va putea fi guvernată. 

- Dacă extrema dreaptă obţine cel puţin un loc în plus faţă de numărul cerut ca să aibă majoritate, s-a terminat. Ei vor putea vota orice legi, pentru că opoziţia nu o să aibă cum să se ridice împotriva lor. Deci este exclus. Este suficient să aibă 50 plus 1 de reprezentanţi. Sunt 577 de parlamentari, deci dacă o să aibă 289, s-a terminat. Intrăm într-o perioadă în care extrema dreaptă va face legea în Franţa, cel puţin pe plan intern, şi Macron nu va mai avea un cuvânt de spus decât în ceea ce priveşte legătura cu Uniunea Europeană, situaţia din Ucraina, conflictul din Gaza şi aşa mai departe. Cam atât.

- Se evocă din ce în ce mai mult Curtea Constituţională şi în Franţa, să vină în apărarea intereselor Franţei în cazul unor posibile derapaje legislative din partea noii puteri, dar asta se va face pas cu pas, în funcţie de ce o să se întâmple şi în funcţie de ce legi or să se dea. Ştim că ei vor să renunţe la legea pensiilor şi vor să se întoarcă înapoi. Vor să nu mai acorde dublă naţionalitate celor care se nasc din părinţi străini pe teritoriul Franţei. 

- Treptat or să înceapă problemele şi nimeni nu-şi doreşte, de fapt, să vadă adevărata faţă a acestei extreme drepte care acum este cumva mai dulce, ca să împace pe toată lumea. Arată mai bine, arată ca o dreaptă republicană, şi iată că peste 10,5 milioane de alegători au votat pentru ei, dar e posibil să vedem o cu totul altă extremă dreaptă când o să aibă majoritate în Parlament.