Amenda primită de cinci companii farmaceutice. S-ar fi înțeles să nu mai aducă în România imunoglobuline din cauza preţului prea mic

Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353,4 milioane de lei (aproximativ 71 milioane euro), relatează Agerpres.

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

Companiile sancţionate sunt: Baxalta Gmbh, Elveţia - 109 milioane lei; CSL Behring Gmbh, Germania - 76,8 milioane lei; Biotest AG, Germania - 25,5 milioane lei; Kedrion Spa, Italia -16,1 milioane lei; Octapharma AG, Elveţia - 125,1 milioane lei; PPTA, Belgia: 375.521 lei, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă, remis Agerpres. 

Cele cinci companii s-a înțeles să oprească furnizarea de imunoglobuline pentru ca autorițările să suspende taxa clawback

În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.

PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ. Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională.

Decizia Autorităţii de Concurenţă, care va fi publicată în formă neconfidenţială pe pagina web a instituţiei, poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. 

Criza de imunoglobulină a început în România la sfârştiul anului 2015

Substanţa, fabricată din sângele uman, are un rol esenţial în sistemul imunitar al pacienţilor. Criza de imunoglobulină a început la sfârştiul anului 2015, iar de atunci s-au produs adevărate tragedii. O pacientă de 69 de ani a murit aşteptând tratamentul. Companiile ar fi întrerupt intenţionat aprovizionarea pieţei româneşti cu această substanţă pentru eliminarea taxelor din ţara noastră şi obţinerea unui cadru fiscal favorabil.

În lipsa imunoglobulinei, o fostă asistentă medicală a murit cu zile, la Alba Iulia, la finalul anului 2017. Sute de vieţi sunt puse în pericol lună de lună, în lipsa tratamentului care conţine anticorpi care protejează organismul slăbit de afecţiunile autoimune. Fiecare pacient ar avea nevoie de patru doze în fiecare lună. Altfel, complicaţiile sunt extrem de grave.