Hipertensiunea arterială, problema de sănătate care afectează milioane de români
Depistată la timp, hipertensiunea arterială poate fi tratată prin schimbarea stilului de viaţă, fără să fie nevoie de medicamente. Care sunt primele semne ale acestei afecţiuni, aflăm chiar acum, la Observator Medical.
De Mădălina Iacob la 10.05.2021, 10:35
- Hipertensiunea arterială poate fi tratată prin schimbarea stilului de viaţă.
Haideţi să vorbim despre sănătatea noastră. Hipertensiunea arterială este o boală a abundenţei şi a confortului. Peste şapte milioane de oameni suferă de hipertensiune arterială în România. Iar bolile cardiovasculare însumează peste 60 la sută din toate patologiile. Faţă de 10 la sută, cât însemnau la începutul secolului. Ce valori ale tensiunii trebuie să ne îngrijoreze şi să trimită de urgenţă la medic, aflaţi din materialul următor.
Hipertensiunea arterială reprezintă presiunea crescută a sângelui şi afectează unul din trei adulţi.
Silvia Andrucovici, doctor cardiolog: Hipertensiunea arterială înseamnă valori tensionale crescute, undeva la peste 140 cu 90 coloană de mercur. Este o patologie la care nu ştim foarte multe despre cauze şi mod de manifestare, însă putem să identificăm o hipertensiune arterială esenţială, care se întâmplă în mod special datorită încărcăturii arterosclerotice, în patra sau a cincea parte a vieţii, şi o hipertensiune arterială secundară, care poate avea cauze endocrine, centrale, cerebrale. Simptomele hipertensiunii arteriale sunt, în general, ameţeala, dureri de cap, senzaţia de prea plin. Encefalopatia hipertensivă, o manifestare a hipertensiunii care este de urgenţă.
Concret, oamenii trebuie să fie atenţi la valorile tensionale.
Pentru toţi oamenii o tensiune care depăşeşte 140 cu 90 înseamnă hipertensiune arterială. Între 140 şi 159 înseamnă hipertensiune de gradul 1, între 160 şi 179 mm coloană de mercur înseamnă hipertensiune de gradul 2 şi peste 180 înseamnă hipertensiune de gradul 3. Hipertensiunea arterială poate provoca un infarct de miocard, un accident cardiovascular, poate fi un duşman tăcut. Omul se obişnuieşte cu valori la graniţă şi, dintr-odată, are loc un puseu şi se întâmplă ceva grav.
Dacă este depistată la timp, soluţia poate reprezenta doar o modificare a stilului de viaţă, fără o obligaţie la medicaţie.
Se tratează în colaborare cu doctorul de familie sau cu doctorul cardiolog. Prima indicaţie în tratamentul hipertensiunii este modificarea stilului de viaţă, activitate fizică mai multă, schimbarea dietei, cu accent pe legume, fibre, mai puţină grăsime, carne, corecţia colesterolului, o dietă săracă în sare.
Dacă se reduce cantitatea de sare să zicem la un gram, s-a constatat că scad valorile tensiunii arteriale cu 11 mm coloană de mercur.
La nivel de greutate corporală, un kilogram pe care îl dăm jos înseamnă un mm coloană de mercur mai jos la tensiunea arterială. La un pacient de 100 de kilograme, 10 kilograme date jos înseamnă 10 mm coloană de mercur mai jos.
Mişcarea poate ajuta la combaterea hipertensiunii arteriale
E foarte important pentru un pacient la 150-160 mm coloană de mercur să adăugăm şi activitate sprotivă. Asta înseamnă rezolvarea hipertensiunii arteriale fără medicaţie. Ar trebui să încercăm să trăim un pic mai bine, dar nu confortabil. Să încercăm să facem 150 de minute nu neapărat de sport ci de activitate pe săptămână. Asta poate să însemne şi mers în parc, bicicletă, grădinărit. Nu se recomană să se dea cu aspiratorul, ci să se iasă în parc.
Pare o soluţie simplă, dar nu e pentru mulţi dintre pacienţi, mai ales dacă ei ajung târziu la medic sau prezintă alte comorbidităţi. Prevenţia este cheia, spun medicii.
Ar fi de preferat să facem analize de sânge măcar o dată pe an, în care să vedem şi profilul lipidic, adică fracţiile de colesterol şi atunci un colesterol rău, rdl crescut, ne va pune pe gânduri.
Aşadar, atenţie la simptome, ameţeli şi dureri de cap. Şi analize de sânge anual neaparat!
Regimul alimentar ne ajută să reglăm valorile tensiunii. Grăsimile din alimentaţie trebuie să scadă, la fel şi greutatea corporală. Consumaţi ulei de măsline, nuci, migdale şi peşte. Mai puţin fast-food şi mâncare grasă. Şi multă mişcare. Viaţa nu trebuie să devină un chin, dar e nevoie de echilibru.
Atât pentru astăzi. Ne vedem şi pe observatornews.ro, la secţiunea Observator Medical. Cu tot ce trebuie să ştim ca să rămânem sănătoşi.
