Amenzi majorate de Guvern prin OUG. Faptele pentru care românii pot plăti între 7.000 şi 100.000 de lei

Guvernul României a luat măsuri după ce în ultimele săptămâni s-a confruntat cu o situaţie extrem de dificilă în ţară, care a provocat daune extinse şi a avut mai multe efecte negative asupra vieţii românilor.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Amenzile pentru arderea miriştilor au fost majorate de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată miercuri, pentru persoane fizice acestea fiind de minim 7.000 de lei şi maxim 15.000 de lei, în timp ce pentru persoane juridice sunt cuprinse între 50.000 şi 100.000 de lei, a anunţat ministrul Mediului, Barna Tanczos.

"Săptămânile trecute am avut foarte multe incendii. Într-un raport pe care l-am pregătit, informăm Ministerul Agriculturii, zilele acestea, cu privire la 10.000 de arderi simultane în ţară. Au fost, la un moment dat, 7.000 de focuri simultane în România, focuri sau incendieri de mirişti, motiv pentru care acum câteva săptămâni bune, când am lansat în avizare ministerială acest proiect de ordonanţă de urgenţă, am propus ca pentru persoanele fizice amenzile să fie majorate la 7.000 de lei minimul şi 15.000 de lei maximul, iar pentru persoanele juridice amenzi între 50.000 şi 100.000 de lei", a declarat Barna Tanczos, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a explicat că prin aceste arderi de mirişti, unele în zone protejate, se poluează aerul şi se distruge habitatul unor specii.

"Am avut ieri exemplul Parcului Văcăreşti. Văzând ce s-a întâmplat acolo şi văzând cât de mare este iresponsabilitatea cetăţenilor cred că amenzile trebuie să fie cât se poate de mari şi cât se poate de drastice. În acelaşi timp, afectăm şi punem în pericol vegetaţia forestieră. De foarte multe ori, aceste incendii se extind spre zonele forestiere, spre fondul forestier şi, din păcate, anul acesta am avut tragedii. Am avut cazuri în care viaţa oamenilor a fost pusă în pericol. Am avut chiar şi un deces şi au ars case, pensiuni, gospodării, anexe datorită acestor iresponsabilităţi şi datorită focurilor de mirişti, turbării, stuf în Delta Dunării, de exemplu", a afirmat ministrul. 

Pedepse majorate şi pentru abandonarea deşeurilor

Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, incriminarea faptelor de incendiere şi de îngropare a deşeurilor şi pedepsirea lor cu închisoare de la 3 la 5 ani, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

"Prima ordonanţă de urgenţă se referă la măsurile de eficientizare a gestionării deşeurilor. Decizia cea mai importantă este incriminarea faptelor de incendiere şi de îngropare a deşeurilor. Aceste practici afectează grav mediul înconjurător şi a decis Guvernul să fie o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 5 ani. (...) Incendierea şi îngroparea, practic, ne afectează pe toţi, afectează aerul şi afectează aproape ireversibil apele subterane. (...) Am ales varianta ordonanţei de urgenţă pentru că nu mai putem aştepta. Aceste incriminări intră în vigoare imediat ce apare în Monitorul Oficial ordonanţa de urgenţă şi sancţiunile pot fi înăsprite imediat", a declarat Barna Tanczos, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a adăgat că au fost majorate amenzile pentru abandonarea deşeurilor.

"Amenda pentru persoană fizică începe de la 10.000 de lei pentru deşeurile abandonate, până la 20.000 de lei, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 de lei până la 70.000 de lei, amendă contravenţională", a precizat Barna Tanczos.

Campanie naţională de împădurire

Executivul a aprobat, în şedinţa de miercuri a Guvernului, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Ordonanţa pe care Guvernul a aprobat-o astăzi dă undă verde la extinderea consistentă a suprafeţei pădurilor din ţara noastră. Până acum nu exista o legislaţie care să încurajeze proprietarii de terenuri din ţară să ia decizia transformării acestora în păduri noi. Asta pentru că legislaţia nu împulsiona împădurirea oricărui tip de teren, ci mai mult a celor degradate sau înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie. Cu noul cadru pe care l-am creat, orice teren poate deveni o nouă pădure! În plus, cei care iau decizia de a înfiinţa o pădure de la zero vor primi anual o primă de sechestrare forestieră, timp de 20 de ani.

Prima are valoarea de 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă şi va fi încasată anual de proprietar, pentru rolul pe care îl are pădurea nou înfiinţată în stocarea carbonului. Trebuie să recunoaştem că a lipsit prea mult din legislaţia ţării noastre motivaţia transformării terenurilor din România în cât mai multe păduri. Iar asta se vede şi în cifre: suprafeţele terenurilor degradate împădurite a scăzut de la circa 2355 ha în 2014, la doar 200 de ha în 2020. În acelaşi timp, România, la fel ca celelalte state ale lumii, este sub imperiul schimbărilor climatice. Pădurea este principalul aliat în domolirea efectelor pe care acestea încep să le aibă în viaţa noastră. De aceea, aveam nevoie de o legislaţie care să impulsioneze creşterea suprafeţei pădurilor din ţara noastră”, a subliniat ministrul Mediului Tanczos Barna, la finalul şedinţei Executivului, potrivit comunicatului de presă al instituţiei.

Ordonanţa de Urgenţă aprobată miercuri pregăteşte cadrul prin care România să-şi ducă la împlinire planurile de împădurire asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reamintim că până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe o suprafaţă de 25.000 ha, iar în perioada 2024-2026 are obligaţia să realizeze alte 31.700 ha lucrări de împădurire şi reîmpădurire, în conformitate cu prevederile PNRR. 

Sursa citată mai precizează că proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului prevede patru categorii de lucrări de împădurire care pot fi realizate în România pentru a realiza ţintele din PNRR, astfel:

• 1. împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente; 
• 2. împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora;
• 3. împădurirea terenurilor situate în fondul forestier naţional, cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure şi care necesită o refacere a potenţialului forestier prin împădurire;
• 4. împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecţie.