Bilanţul lui Iohannis: Promisiunea "România educată" a fost îndeplinită prin promulgarea noilor legi ale educaţiei

Potrivit bilanțului mandatului 2019-2024 publicat de Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis a avut rolul crucial de a ghida România printr-o serie de crize fără precedent, concentrându-și eforturile pe menținerea stabilității, promovarea democrației, protejarea populației și consolidarea statului de drept. Proiectul "România educată" a fost concretizat prin promulgarea legilor educaţiei, mai susţine bilanţul. 

• Noile atribuţii ale preşedintelui interimar Ilie Bolojan. Opoziţia îi cere să dezvăluie cheltuielile lui Iohannis şi să lămurească anularea alegerilor

Preşedintele Klaus Iohannis a avut misiunea esenţială de a ghida ţara noastră printr-o serie de crize fără precedent în cel de-al doilea mandat, eforturile sale concentrându-se pe menţinerea stabilităţii, promovarea evoluţiei democratice, protejarea populaţiei şi consolidarea statului de drept, potrivit bilanţului perioadei 2019-2024 publicat de către Administraţia Prezidenţială şi citat de Agerpres. 

"În cei cinci ani ai celui de-al doilea mandat, preşedintele Klaus Iohannis a avut misiunea esenţială de a ghida ţara noastră printr-o serie de crize fără precedent. Eforturile sale au stat sub semnul continuităţii şi s-au concentrat pe menţinerea stabilităţii, promovarea evoluţiei democratice, protejarea populaţiei şi consolidarea statului de drept, toate acestea fiind imperative pentru o Românie mai puternică şi mai unită", se arată în document.

Bilanţul pentru cel de-al doilea mandat al fostului preşedinte Klaus Iohannis de aproape 770 de pagini cuprinde capitole precum Apărarea ţării şi securitatea naţională, Politica Externă, Cadru legislativ solid şi coerent, Relaţia cu cetăţenii, cu societatea civilă, cu autorităţile publice şi cu clasa politică, România Educată, Gestionarea pandemiei de COVID-19 şi politici de sănătate eficiente.

 Apărarea ţării şi securitatea naţională - alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare la iniţiativa şefului statului

În bilanţ se precizează că politica de securitate naţională a fost o constantă a priorităţilor strategice esenţiale ale României şi, în egală măsură, ale preşedintelui Klaus Iohannis.

"Preşedintele României a acordat în permanenţă atenţie evoluţiilor din mediul de securitate regional şi internaţional şi a imprimat dinamica şi direcţiile de efort naţional pentru a răspunde acestor dezvoltări şi a prezerva securitatea naţională", se arată în bilanţ, amintindu-se de Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 care a fost fundamentată pe concepţia fostului preşedinte.

De asemenea, se precizează că, la iniţiativa lui Klaus Iohannis, 2023 a fost primul an în care bugetul apărării a reprezentat 2,5% din PIB.

În perioada 2020-2024 au fost adoptate 932 de hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

În bilanţ se precizează că fostul preşedinte Klaus Iohannis a susţinut activ şi asiduu consolidarea prezenţei şi a activităţii NATO în România şi în regiunea Mării Negre şi că rezultatele demersurilor naţionale în acest domeniu, conduse de fostul şef al statului, sunt substanţiale. Astfel, se menţionează înfiinţarea în 2020 a Comandamentului Multinaţional de Corp Sud-Est, iar în 2022 - înfiinţarea Grupului de luptă NATO în România. În plus, se arată că în perioada 2022-2023 a crescut exponenţial numărul forţelor NATO pe teritoriul României.

Politică externă

În ceea ce priveşte politica externă, în bilanţ se afirmă că în mandatul 2019-2024 profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global.

"Reuşita istorică de la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, când a fost luată decizia de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, a reprezentat şi un succes obţinut de preşedintele Iohannis şi de România, fiind astfel un obiectiv îndeplinit un obiectiv strategic şi pentru ţara noastră", se arată în document.

Tot la acest capitol sunt amintite vizitele fostului şef al statului în străinătate, întâlnirile cu diverşi oficiali şi cele trei parteneriate strategice încheiate cu Japonia, Bulgaria şi Georgia.

În cel de-al doilea mandat fostul preşedinte a fost distins cu şapte premii: premiul european Coudenhove-Kalergi, premiul Otto cel Mare, premiul internaţional Carol cel Mare, premiul european Carol al IV-lea, premiul Civic German, premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, Atlantic Council Distinguished International Leadership Award.

Afaceri europene

La capitolul afaceri europene, în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen este menţionată implicarea semnificativă a fostului şef al statului în eforturile pentru finalizarea reformei spaţiului de liberă circulaţie.

În bilanţ se precizează şi că fostul preşedinte s-a implicat direct în pregătirea deciziei istorice de acordare a statutului de candidat la aderare la UE pentru Republica Moldova şi Ucraina.

Cadru legislativ solid şi coerent

"În cadrul celui de-al doilea mandat, eforturile preşedintelui Klaus Iohannis au stat sub semnul continuităţii demersurilor de consolidare a statului de drept, al stabilităţii, precum şi al evoluţiei democratice a României, într-un context de crize multiple, suprapuse, marcând astfel o perioadă semnificativă în evoluţia societăţii româneşti. O prioritate majoră a preşedintelui României a fost consolidarea statului de drept prin menţinerea independenţei şi a integrităţii sistemului judiciar. Preşedintele Klaus Iohannis a acţionat constant pentru a menţine echilibrul şi buna funcţionare a instituţiilor fundamentale ale statului, a vegheat la respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi la protejarea independenţei justiţiei, creând premisele pentru ca parcursul democratic al României ca ţară europeană să fie consolidat", se arată în document.

România educată - promulgarea noilor legi ale educaţiei

Cel mai important demers al fostului preşedinte în sfera educaţiei şi cercetării, proiectul "România educată" s-a concretizat prin promulgarea noilor legi ale educaţiei.

Dezvoltare economică, stabilitate financiară, şi promovarea economiei de piaţă

Administraţia Prezidenţială arată că al doilea mandat al preşedintelui Klaus Iohannis s-a aflat sub semnul continuităţii şi în ceea ce priveşte domeniile economic şi social. Obiectivele urmărite pe întreaga perioadă a mandatului, circumscrise Programului Prezidenţial "Împreună pentru România normală" au urmărit dezvoltarea economică, stabilitatea financiară şi promovarea economiei de piaţă. Principalele căi pentru atingerea acestora au fost menţinerea dialogului constructiv cu mediul de afaceri, încurajarea competitivităţii şi diplomaţie economică orientată spre repoziţionarea ţării pe harta economică globală, se arată în bilanţ.

Între acţiuni se menţionează că Administraţia Prezidenţială a participat activ la grupurile tehnice de lucru anume constituite, în 2021, pentru elaborarea PNRR, şi a monitorizat permanent progresele ulterioare în elaborarea, actualizarea şi implementarea Planului.

Gestionarea pandemiei de COVID-19 şi politici de sănătate eficiente

În domeniul sănătăţii, gestionarea crizei pandemice COVID-19 şi promovarea sănătăţii publice au reprezentat liniile majore de acţiune ale celui de-al doilea mandat al preşedintelui Klaus Iohannis, într-una dintre cele mai complicate perioade din ultimele decenii, se precizează în bilanţ.

"În faţa ameninţării generate de pandemia de COVID-19, preşedintele Klaus Iohannis a acţionat rapid şi responsabil, colaborând strâns cu autorităţile şi specialiştii din domeniul sănătăţii pentru implementarea măsurilor de prevenţie şi control al răspândirii virusului. La nivel strategic, România a introdus rapid starea de urgenţă prin decretele Preşedintelui, începând cu 16 martie 2020, pentru a controla răspândirea virusului. (...) Preşedintele Iohannis a acţionat decisiv în gestionarea crizei, comunicând consecvent la nivel naţional, cu cetăţenii şi autorităţile publice, cât şi în plan internaţional şi a monitorizat constant mecanismele de coordonare ale răspunsului pandemic, asigurându-se că sunt luate decizii prompte pentru mobilizarea resurselor necesare în vederea reducerii riscurilor pentru populaţie", se arată în document.

Pe de altă parte, se menţionează că fostul şef al statului a fost un promotor activ al dialogului despre lupta împotriva cancerului, susţinând ferm dezvoltarea şi implementarea Planului Naţional pentru Combaterea Cancerului.

Climă şi sustenabilitate - sprijin pentru introducerea "Săptămânii verzi" în şcoli

În bilanţul pentru cel de-al doilea mandat se menţionează că fostul şef al statului a setat direcţia ţării noastre privind clima şi sustenabilitatea prin documentele programatice pe care le-a iniţiat şi susţinut, fiind primul preşedinte al României care a înfiinţat o structură dedicată acestor teme la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, prin Departamentul Climă şi Sustenabilitate (DCS), în septembrie 2020. Printre cele mai importante documente se numără Raportul "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile", elaborat de grupul de lucru convocat şi coordonat de Administraţia Prezidenţială, la iniţiativa preşedintelui.

Tot la acest capitol se indică faptul că, cu sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis şi al Administraţiei Prezidenţiale, s-au implementat măsuri concrete pentru educaţia privind schimbările climatice şi mediul, precum introducerea "Săptămânii Verzi" începând cu anul şcolar 2022-2023, crearea platformei digitale https://saptamanaverde.edu.ro/ro şi identificarea unor locuri potrivite activităţilor educative în arii naturale protejate.

Fostul şef al statului a susţinut atât în primul, cât şi în al doilea mandat campaniile de plantare de noi păduri.

Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural şi încurajarea dialogului intercultural şi interconfesional

"Preşedintele României a susţinut constant implicarea activă a autorităţilor şi a instituţiilor publice în elaborarea şi aplicarea unor politici legislative adecvate şi a unor mecanisme eficiente pentru a garanta fiecărui cetăţean liberul acces la cultură şi, prin intermediul acesteia, la o dezvoltare umană multilaterală", se arată în bilanţul celui de-al doilea mandat al fostului preşedinte Iohannis.

Relaţia cu românii din afara ţării

Administraţia Prezidenţială arată că, dacă în primul mandat preşedintele Iohannis a tratat cu prioritate fenomenul emigraţiei, cauzele şi consecinţele sale, în cel de-al doilea mandat, circumstanţele au impus o atenţie sporită faţă de dorinţa unora dintre românii din străinătate de a reveni definitiv în ţară.

"Pentru a face mai bine auzită vocea românilor din străinătate de către instituţiile statului, preşedintele României a încurajat sporirea numărului de parlamentari care să reprezinte Diaspora, precum şi facilitarea accesului la vot prin extinderea perioadei, mărirea numărului de secţii şi promovarea votului prin corespondenţă", arată, între altele, sursa citată.