Bogdan Aurescu: Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

Bogdan Aurescu a găzduit joi o rundă de consultări, în format hibrid, pe tema situaţiei îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9), avându-l ca invitat special pe ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, aflat în vizită la Bucureşti.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ministrul român de Externe a afirmat că actuala criză de securitate „este despre securitatea spaţiului euro-atlantic” în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei, potrivit news.ro. 

La invitaţia ministrului român de externe, s-a alăturat, în partea a doua a rundei de consultări în Formatul B9, prin video-conferinţă, tot în premieră pentru formatul B9, şi ministrul afacerilor externe al Ucrainei Dmytro Kuleba, mai arată comunicatul de presă al MAE. 

Reuniunea a fost organizată pe fondul evoluţiilor de securitate din Vecinătatea Estică a Uniunii şi de la Marea Neagră, precum şi în contextul anunţului recent al preşedintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franţei de a participa la consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, alăturându-se anunţului SUA din 2 februarie 2022 de a trimite în România, începând cu această lună, un batalion Stryker cu 1.000 de militari.

„Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euroatlantic în ansamblul său. Iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Deci, ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Acestea sunt evoluţii îngrijorătoare, care necesită atenţia noastră permanentă.

Şi atunci am decis - şi astăzi am avut încă o dată acest prilej - să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului. Această reuniune de astăzi, după cum spuneam, este prima reuniune la care a participat şeful diplomaţiei franceze şi îi mulţumesc încă odată colegului meu, domnul Le Drian, pentru dialogul de substanţă pe care l-am avut şi în acest Format B9, nu doar aseară, în formatul nostru bilateral consacrat”, a declarat Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi Afaceri Externe Jean-Yves Le Drian.

Aurescu a adăugat că a remarcat în discuţiile de joi „poziţia colegilor mei din Formatul B9, care au arătat că o consolidare a Flancului Estic este necesară, independent de evoluţiile actuale de securitate”.

„Este o solicitare pe care România a făcut-o de-a lungul timpului, alături de alte state aliate de pe Flancul Estic, uitându-ne la şi constatând că există o deteriorare continuă a situaţiei de securitate, ca urmare a diverselor acţiuni destabilizatoare ale Rusiei, care în ultima perioadă s-au intensificat. Ne bucură, prin urmare, să vedem angajamentul Franţei faţă de securitatea şi apărarea statelor aliate. Este un angajament constant, un angajament care nu vine doar astăzi sau în aceste zile. Este un angajament care s-a manifestat de-a lungul anilor, printr-o prezenţă franceză militară în Marea Neagră - navală, aeriană.

Dar iată că, în perioada următoare, vom putea vedea şi o prezenţă cu caracter terestru. Este o decizie a Franţei care întăreşte Parteneriatul Strategic dintre ţările noastre, completând în mod fericit dimensiunea cooperării militare, care există deja între noi şi care are un caracter deja foarte consistent. Mă bucur, după cum spuneam, că ministrul de externe ucrainean a răspuns invitaţiei mele de a participa la această discuţie în Formatul B9. Este pentru prima oară când face acest lucru. Am discutat, de fapt, încă de anul trecut despre o posibilă participare a Ucrainei, ca invitat, la acest Format. Este o invitaţie care reflectă solidaritatea şi susţinerea noastră pentru suveranitatea, pentru stabilitatea şi securitatea acestei ţări, pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei”, a mai spus ministrul român de Externe.

România asigură din nou Ucraina de sprijin politic

El a subliniat că din noi sprijinul politic ferm acordat Ucrainei în faţa provocărilor şi ameninţărilor de securitate cu care se confruntă acest stat.

„De altfel, acest mesaj a fost transmis şi acum două zile, cu ocazia celebrării celor 30 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Ucraina – şi amintesc, aici, discuţia telefonică foarte substanţială pe care domnul Preşedinte Iohannis a avut-o cu domnul preşedinte Zelensky. De asemenea, le mulţumesc şi colegilor din statele Formatului Bucureşti 9 pentru participare, pentru dialogul foarte consistent. Am abordat în detaliu situaţia de securitate regională, cu accent pe evoluţiile marcate de deteriorarea semnificativă a acestei situaţii, în condiţiile în care, după cum spuneam, continuă mobilizarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei ucrainene şi în bazinul Mării Negre. De asemenea, am subliniat, în acest Format, preocupările noastre privind acţiunile Rusiei, care sunt îndreptate spre subminarea arhitecturii de securitate europene.

Aşa cum am mai spus, în acest moment arhitectura de securitate europeană trebuie să fie menţinută şi apărată. Ceea ce trebuie îmbunătăţit este efortul de implementare al acestor norme şi, respectiv, concepte, parametri, instrumente sau mecanisme. Nu putem să acceptăm ameninţarea cu folosirea forţei; nu putem să acceptăm concepte depăşite, cum sunt cele referitoare la „sferele de influenţă”; nu putem să acceptăm încercări de subminare a politicii „uşilor deschise” a NATO; fiecare stat are libertatea de a-şi alege propria politică externă şi de securitate”, a explicat Aurescu.

Acesta a mai anunţat că au fost discuţii şi despre „consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi, în acest sens, salut din nou anunţul de ieri al Statelor Unite cu privire la trimiterea, începând cu această lună, a unui batalion Stryker cu 1.000 de militari”.

„Este concretizarea anunţului pe care Preşedintele Biden l-a făcut în luna ianuarie. Este rezultatul demersurilor noastre politico-diplomatice, făcute inclusiv la cel mai înalt nivel. A rezultat foarte clar, din discuţia de astăzi, dorinţa de a menţine unitatea aliată. Această unitate trebuie să se reflecte în forţa şi eficienţa acţiunilor noastre. Am discutat despre instrumentul sancţiunilor, care trebuie să fie utilizat cu caracter de descurajare. Am discutat, de asemenea, despre necesitatea unei coordonări şi a unei complementarităţi  între NATO şi Uniunea Europeană.

De asemenea, am subliniat importanţa dialogului: dacă NATO, în acelaşi timp, are această abordare dublă sau duală faţă de Rusia, adică descurajare, pe de altă parte trebuie să continuăm şi dialogul, pentru a găsi soluţii pentru detensionare. În discuţia cu ministrul ucrainean de externe, domnul Kuleba, am reiterat cu toţii sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a acestui stat. De asemenea, au fost exprimate opinii legate de modul în care putem să ajutăm mai bine Ucraina. Au fost colegi care au subliniat asistenţa pe care au acordat-o sau intenţionează să o acorde acestui stat, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi creştere a rezilienţei Ucrainei în faţa provocărilor cu care se confruntă”, a conchis ministrul Bogdan Aurescu.