Ce este legea offshore. Florin Cîţu: Toate partidele din coaliţie susţin aprobarea ei cât mai rapidă

Legea offshore, care blochează demararea unor importante proiecte energetice în Marea Neagră, ar putea fi în sfârşit revizuită, pe fondul crizei din energie amplificată de războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei. Toate partidele din coaliţia de guvernare susţin adoptarea legii offshore în procedură de urgenţă, a declarat, miercuri, preşedintele PNL, Florin Cîţu.

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

Toate partidele din coaliţia de guvernare susţin adoptarea legii offshore în procedură de urgenţă, a declarat, miercuri, preşedintele PNL, Florin Cîţu, care a susţinut că sunt deja companii care, imediat după ce va fi aprobat actul normativ, vor extrage gaze naturale din Marea Neagră şi le vor pune pe piaţă.

Legea offshore a fost principala piedică în exploatarea gazului din Marea Neagră, după ce în 2018, în timpul guvernelor patronate de Liviu Dragnea, modificarea legii i-a făcut pe investitorii străini să dea înapoi, fiind favorizate importurile de gaz din Rusia.

Această lege referitoare la taxarea proiectelor offshore este ultima din restricţiile impuse asupra sectorului energetic pe care Guvernul de la Bucureşti nu a reuşit până acum să o amendeze. Însă, cele trei partide care formează actuala coaliţie guvernamentală au căzut de acord în programul de coaliţie că Legea offshore trebuie modificată, în condiţiile în care România vrea să scape de dependenţa de gaze ruseşti.

"O să avem legea offshore. Suntem foarte aproape de a avea legea offshore. Ieri am mai cerut Ministerului Energiei câteva simulări pentru variante, dar suntem foarte aproape de a da legea offshore. Vă daţi seama, în acest context, toate forţele politice ale coaliţiei susţin ca legea offshore să fie aprobată cât mai rapid. În momentul în care va veni în Parlament, vă garantez că va trece foarte rapid, în procedură de urgenţă. E nevoie pentru că sunt deja companii care de a doua zi după ce este aprobată această lege vor extrage gaz şi îl vor pune pe piaţă", a afirmat Florin Cîţu.

Legea offshore, promulgată în noiembrie 2018 de Klaus Iohnanis

Potrivit legii, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii.

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat pe 24 octombrie 2018 şi un amendament al PNL, potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.

Cele mai importante resurse sunt în blocul Neptun, explorat de către ExxonMobil şi OMV Petrom, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor să fie cetăteni români cu rezidenţă fiscală în România, prevede proiectul de lege.

Cum sunt taxate companiile potrivit legii offshore

Legea a stârnit nemulțumiri și în rândul companiilor petroliere, și al unor politicieni. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă.

„Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

• a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
• b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
• c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
• d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
• e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
• f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
• g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
• h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
• i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh”, prevede proiectul.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, mai stipulează proiectul legislativ.

Cum ar ajuta gazele din Marea Neagră România

Ministrul Energiei a adăugat însă că şi după modificare producătorii vor fi obligaţi să păstreze 40% din producţia de gaze în România.

OMV Petrom şi alţi producători de gaze au cheltuit mai multe miliarde de dolari timp de un deceniu pentru a se pregăti să extragă rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi care sunt estimate să se află în platoul continental al României, doar pentru a vedea cum profiturile lor potenţiale vor fi afectate de o taxă offshore introdusă în urmă cu patru ani.

"Dacă investiţiile ar fi început în 2018, acum am fi avut gaze naturale. Am pierdut venituri din taxe, securitatea aprovizionării şi posibilitatea de a deveni un jucător regional. Dacă vom mai aştepta mult, vom pierde toate oportunităţile", a spus ministrul Virgil Popescu.

Chiar dacă rezervele de gaze estimate ale României nu se compară cu cele ale Rusiei, analiştii estimează că ele ar putea totuşi contesta poziţia dominantă de care se bucură grupul rus Gazprom în Europa Centrală şi de Est, ar diversifica sursele de aprovizionare cu gaze şi ar aduce României venituri de miliarde de euro.

În plus, gazele din Marea Neagră ar fi ajutat România să facă faţă actualei creşteri a preţurilor la energie în întreaga Europă. "Pieţele sunt conectate, însă gazele din Marea Neagră ar fi redus şocul şi ne-ar fi dat mai mult spaţiu de manevră pentru a ajuta gospodăriile şi companiile. Ceea ce vreau, şi poate asta va fi o condiţie, este ca decizia finală de investiţii să fie luată în acest an", a mai spus ministrul Energiei.

În prezent, OMV Petrom şi ExxonMobil deţin în proporţii egale proiectul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Romgaz a ajuns la un acord privind preluarea participaţiei ExxonMobil, iar tranzacţia ar urma să fie fie finalizată în prima parte a anului viitor.