Ciucă: 4 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat porturile româneşti. Războiul hibrid al Rusiei nu se limitează la Ucraina

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, în cadrul a celei de-a şasea ediţie a Bucharest Security Conference că până în prezent, 4 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat deja porturile româneşti, de la începutul invaziei ruseşti. Portul Constanţa a devenit una dintre principalele porţi maritime pentru cerealele ucrainene. El a mai afirmat că menţinerea unităţii şi solidarităţii europene rămâne un element esenţial în articularea unui răspuns adecvat la agresiunea rusă, iar campaniile de război hibrid, conduse de Rusia, nu se limitează la Ucraina şi nici la ţările occidentale, fiind operaţiuni de manipulare la nivel mondial şi de aceea trebuie abordate ca atare.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

”Mediul nostru de securitate este în continuă schimbare şi ne confruntăm mereu cu noi provocări şi ameninţări. Aceste provocări devin din ce în ce mai complexe şi persistente în întreaga Europă şi nu numai, afectând societăţile noastre în fiecare zi. Multe dintre ele sunt de natură hibridă, multifaţetată sau simultană. Împreună cu partenerii noştri din Uniunea Europeană şi NATO, trebuie să fim pregătiţi să facem faţă tuturor acestor provocări”, a spus premierul în discurs, relatează news.ro.

Nicolae Ciucă a arătat că acest subiect este relevant în contextul invaziei neprovocate şi nejustificate a Ucrainei de către Rusia. ”Aceasta a folosit tactici şi metode combinate, într-o manieră coordonată strategic, pentru a-şi duce la îndeplinire agresiunea. Rusia a adus deja războiul în zona noastră – aici, în Europa, în SUA, în toate ţările democratice,  prin propagandă, manipulare a informaţiilor, prin atacuri cibernetice, criză alimentară. Trebuie să înfruntăm realitatea reprezentată de încercările Rusiei de a se folosi de lanţurile de aprovizionare cu energie şi alimente în sprijinul politicilor sale agresive”, a afrimat şeful Executivului.

Premierul a mai spus că agresiunea rusă a generat mari provocări de securitate alimentară, deoarece a perturbat, într-o măsură semnificativă, sezonul agricol din Ucraina. ”Blocarea de către Rusia a porturilor ucrainene a întrerupt exporturile de cereale ucrainene, agravând astfel criza alimentarăîn zone importante de pe glob. Agresiunea rusă şi manipularea de către Rusia a dependenţelor strategice care afectează resursele energetice transatlantice şi globale demonstrează, de asemenea, riscurile dependenţei excesive de actorii autocraţi, revizionişti şi de modelele sistemice pe care ei le promovează”, a declarat premierul Ciucă. 

Nicolae Ciucă a menţionat că ”solidaritatea cu Ucraina a reprezentat o prioritate de vârf pentru România”. ”În ultimele luni, România şi-a pus în acţiune mecanismele naţionale de acordare a sprijinului direct, cu sprijinul partenerilor şi aliaţilor noştri. Criza pe care a creat-o Rusia este, de asemenea, o oportunitate pentru comunitatea transatlantică de a sprijini o recalibrare globală, pe termen lung, a lanţurilor de aprovizionare, a legăturilor comerciale şi a parteneriatelor strategice”, a spus el. 

Potrivit premierului, în vederea obţinerii acestui rezultat, sunt necesare eforturi comune, susţinute, din partea tuturor actorilor transatlantici în sprijinul ptimizării lanţurilor cheie de aprovizionare, a promovării şi extinderii unui model de dezvoltare economică incluzivă şi rezistentă, bazat pe standarde ridicate de mediu, financiare şi de muncă şi a evitării controlului blocajelor în lanţurile cheie de aprovizionare (geografice, de resurse sau tehnologice) de către actori autocraţi.

”În acest context, Marea Neagră şi-a dovedit mai mult ca niciodată importanţa strategică. România a devenit o ţară importantă de tranzit pentru cerealele din Ucraina. Până în prezent, 4 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat deja porturile româneşti de la începutul invaziei ruseşti. Portul Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră, a devenit una dintre principalele porţi maritime pentru cerealele ucrainene. După modernizarea şi redeschiderea liniei ferate cu ecartament larg din portul Galaţi, care leagă Ucraina de România (via Republica Moldova), aceasta a fost folosită, în august, de primul tren de cereale din Ucraina, cu destinaţia Turcia”, a declarat premierul Ciucă. 

Şeful Executivului a menţionat că ”România sprijină iniţiativa Secretarului General al ONU  privind cerealele din Ucraina(Black Sea Grain Initiative) pentru a atenua blocada impusă de Rusia asupra Ucrainei la Marea Neagră”. ”De asemenea, ţara noastră salută acordul semnat la Istanbul, pe 22 iulie, un mecanism vital instituit pentru transportul în siguranţă al cerealelor, produselor alimentare aferente şi îngrăşămintelor, inclusiv a amoniacului, din porturile ucrainene desemnate către pieţele globale. Sperăm că această înţelegere mult aşteptată va duce la evitarea unei catastrofe, din cauza penuriei de alimente, pentru milioane de oameni din întreaga lume, va contribui la restabilirea încrederii în piaţa mondială a produselor alimentare şi la reducerea preţurilor actuale la alimente”, a spus el. 

Ciucă: Războiul hibrid al Rusiei nu se limitează la Ucraina

Premierul a arătat că ”agresiunea fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei a marcat şi începutul unui război hibrid împotriva Occidentului şi a reprezentat un semnal puternic pentru noi toţi că trebuie să consolidăm rezilienţa infrastructurii noastre critice”. ”Mai mult, menţinerea unităţii şi solidarităţii europene rămâne un element esenţial în articularea unui răspuns adecvat la agresiunea rusă. Campaniile de război hibrid, conduse de Rusia, nu se limitează la Ucraina şi nici la ţările occidentale. Sunt operaţiuni de manipulare la nivel mondial şi trebuie abordate ca atare. Acestea reprezintă ameninţări mixte complexe, care de multe ori îmbină componente militare şi civile”, a afirmat premierul. 

El a menţionat că ”întărirea rezilienţei transatlantice, prin scăderea dependenţelor faţă de actorii care nu împărtăşesc valori şi interese transatlantice şi sporirea concomitentă a conexiunile cu parteneri similari, rămâne o prioritate strategică a politicii externe şi de securitate a României”. ”Avem nevoie de măsuri preventive mai eficiente şi de a consolida, în acelaşi timp, rezilienţa partenerilor şi vecinilor noştri, deoarece securitatea internă şi externă a Uniunii sunt indisolubil legate între ele. Rezilienţa şi stabilitatea vecinătăţii noastre este o investiţie în propria noastră securitate. Cel mai relevant exemplu al importanţei rezilienţei se află în vecinătatea noastră: rezistenţa forţelor armate ucrainene şi a societăţii civile din Ucraina în faţa agresiunii ruseşti demonstrează importanţa crucială a rezilienţei militare şi societale în faţa provocărilor externe. România este implicată activ în acţiuni foarte importante pentru consolidarea rezilienţei, printre care găzduirea în Bucureşti a Centrului European pentru Securitate Cibernetică şi a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă”, a arătat el. 

Potrivit premierului, majoritatea noilor ameninţări au o componentă cibernetică. ”Securitatea spaţiului cibernetic a devenit principala prioritate politică şi diplomatică şi un subiect care trebuie abordat în mod constant în toate dimensiunea sa. Activităţile cibernetice rău intenţionate au cunoscut o creştere dramatică în ultimii ani, servind diferite scopuri şi îmbrăcând diferite forme, inclusiv atacuri împotriva infrastructurii critice, spionaj cibernetic, furtul de proprietate intelectuală şi criminalitatea cibernetică şi sunt adesea folosite ca şi componente ale atacurilor hibride. De asemenea, asistăm la o schimbare a ţintelor, sferei şi intensităţii atacurilor efectuate de actori deja cunoscuţi, cum este cazul atacurilor cibernetice severe împotriva infrastructurii critice, guvernamentale, a Albaniei, atacuri condamnate ferm de NATO şi statele membre ale Uniunii Europene”, a mai spus premierul. 

El a anunţat că ”România rămâne angajată în susţinerea şi promovarea respectului pentru fiinţa umană şi pentru drepturile sale fundamentale în cadrul dezvoltării şi utilizării tehnologiilor informaţiei şi telecomunicaţiilor”. ”În calitate de membru responsabil al comunităţii internaţionale, România promovează aplicabilitatea deplină a dreptului internaţional, în baza Cartei ONU în totalitatea sa, precum şi a dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului în cadrul spaţiului cibernetic, şi va continua să susţină acest lucru pe măsura evoluţiei tehnologiei la nivel global”, a mai spus Nicolae Ciucă.