Consiliul Naţional de Etică: Ministrul Bode nu a plagiat teza de doctorat, dar lucrarea are multe greșeli de citare

Cu puțin timp înainte de rotativa guvernamentală, Consiliul Național de Etică, subordonat Ministerului Cercetării, a decis că ministrul de Interne, Lucian Bode nu a plagiat teza de doctorat. Decizia vine după ce ministrul a pierdut două procese în care se judecă cu Universitatea Babeş-Bolyai" din Cluj, cea care a decis că și-a plagiat teza doctorală.

• Ce lideri europeni ar putea participa la summitul convocat de Macron, după ce SUA au exclus Europa de la negocierile de pace

Decizia Consiliului Național de Etică, din care fac parte mai mulţi profesori universitari şi cercetători, a transmis că teza de doctorat a ministrului Bode a trecut cu succes prin toate filtrele de verificare, deci nu ar fi un plagiat. 18 membri ai forului au votat pentru această decizie, iar unul s-a abţinut.

Instituţia care a dat verdictul se află în subordinea Ministerului Cercetării, condus tot de un liberal, dar Bode a dat asigurări în repetate rânduri că nu sunt probleme în cazul plagiatului.

Consiliul Național de Etică: Bode nu a plagiat, dar are multe greșeli de citare

Stilul de citare nu este unitar în lucrarea de doctorat a ministrului Lucian Bode, iar multe dintre citări prezintă greșeli care trebuie corectate, arată raportul CNECSDTI, care precizează că numărul mare de citate arată că intenția lui Bode nu a fost să plagieze.

Procentul de similitudine în urma analizei cu softul iThenticate a cărții cu titlul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual”, carte care a fost publicată de Lucian Nicolae Bode la Editura „CA Publishing – Marca Gândirii Inovative” în anul 2021 este cuprins între 14% și 18%. Acestea sunt considerate procentaje maxime, potrivit raportului Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI).

„În urma analizei pe grafice și figuri, nu s-au identificat figuri fără citarea corespunzătoare. Pentru unele figuri (pagina 49, 81 și 83) nu s-a găsit sursa și este posibil ca acestea să fie originale și neplagiate. În urma analizei pe text s-au constatat următoarele: existența unor mari inconsistențe în ceea ce privește stilul de citare; deși sursa este citată corect, în câteva cazuri s-a constatat că citarea este defectuoasă (de exemplu nu corespunde intervalul de pagini de unde s-a preluat text). În cazul în care se face referire la o pagină web, în unele cazuri aceasta nu mai este disponibilă. Există cazuri în care unele porțiuni de text au fost posibil preluate prin traducere din limba engleză, dar fără să fie citată sursa. În ultimul capitol există porțiuni de text preluate dintr-un program de guvernare fără citarea sursei. Cea mai frecventă problemă este existența preluării de text, inclusiv prin traducere din limba engleză, și pentru care nu s-au folosit ghilimelele, însă sursa din care s-a preluat este de cele mai multe ori citată corespunzător”, se arată în raport.

Cartea „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” publicată de Bode reprezintă o sinteză a multor lucrări de specialitate si date statistice cu caracter public, arată raportul. Potrivit documentului, cartea conține un număr extrem de mare de surse citate, ceea ce dovedește faptul că autorul nu a dorit să inducă în eroare asupra paternităţii informaţiilor folosite.

„Stilul de citare nu este unitar, iar multe dintre citări prezintă greșeli care trebuie corectate, inclusiv cele care fac referire la surse web și care nu mai sunt accesibile. Totodată, s-a constatat că numărul total de referinţe citate este foarte mare, şi anume 332 de lucrări şi alte referinţe bibliografice. În opinia CNECSDTI, acest lucru susţine intenţia autorului de a face o sinteza dintr-un volum mare de informaţie, având o contribuţie directă limitată. Subiectul cărţii abordează elemente de siguranţă în contextul resurselor energetice la nivel internaţional, european şi naţional. S-a constatat că tipul de informaţie folosit este uşor accesibil şi autorul nu a încercat pe parcursul lucrării să lase impresia că ar fi generat personal datele statistice folosite sau conceptele foarte generale referitoare la resursele actuale de energie. Deşi acoperă elemente de generale de siguranţă naţională, cea mai mare parte a cărţii se încadrează în domeniul resurselor energetice şi managementul acestora, domeniu în care citarea se face preponderent cu trimitere la sursă, fără a folosi ghilimele”, se mai arată în raport.

Astfel, raportul constată că lucrarea lui Lucian Bode „nu este plagiată, dar conține un număr mare de greșeli de citare, precum și un stil neuniform de citare”. „Deși sursele au fost citate cu unele erori, acest lucru nu a împiedicat identificarea sursei corecte, adică autorul nu a intenționat să ascundă sursa”, potrivit sursei citate.

În acest sens, CNECSDTI constată că Lucian Nicolae Bode nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, constând în plagiat. CNECSDTI îi recomandă, însă, lui Bode să întocmească o erată in extenso în care toate greșelile de citare să fie menționate și corectate.

Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai a decis, la începutul anului 2023, după analiza tezei de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, că „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.