Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, la summit-ul Comunităţii Politice Europene din Marea Britanie

A fost o zi importantă în Marea Britanie. Ieri, la Palatul Blenheim, preşedintele României, Klaus Iohannis a participat la cea de-a patra reuniune a summit-ului Comunităţii Politice Europene, alături de alţi 40 de şefi de stat, guvern, dar şi lideri europeni NATO.

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea a oferit oportunitatea unui nou schimb de opinii, la nivel de lideri europeni, în cadrul platformei de coordonare politică între statele europene care respectă un set comun de valori, instituite prin Comunitatea Politică Europeană, în scopul consolidării securităţii, a stabilităţii şi a prosperităţii pe continent, mai ales în actualul context geopolitic marcat de agresiunea continuă a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Principalele teme de discuţii de la summit

Agenda a inclus o sesiune plenară consacrată securităţii europene, cu accent pe situaţia din Ucraina şi acţiunea europeană în sprijinul Ucrainei, şi trei sesiuni pe grupuri de lucru, în format restrâns, pe următoarele teme: ”Energie şi Conectivitate”, ”Apărare şi asigurarea democraţiei” şi ”Migraţie”.

”Discuţiile din cadrul sesiunii plenare au evidenţiat importanţa acţiunii unitare în plan european, ca o comunitate de reguli şi valori, ca răspuns la provocările actuale, precum şi susţinerea pentru eforturile Ucrainei în apărarea drepturilor democratice şi a libertăţii, pentru o pace justă pentru Ucraina în interesul acesteia şi al întregii Europe. Totodată, în dezbateri a fost evocată situaţia regională extrem de complicată, generată de conduita nejustificată şi deosebit de agresivă a Rusiei, şi provocările majore la care sunt supuse state din zonă, precum Republica Moldova, care se află sub presiunea Rusiei. În context, a fost subliniată necesitatea continuării acordării sprijinului necesar acestor state, inclusiv prin măsuri de consolidare a rezilienţei democratice şi societale”, arată sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, de asemenea, la discuţiile în format restrâns în cadrul grupului de lucru pe tema ”Energie şi Conectivitate”, în continuarea discuţiilor pe aceeaşi temă co-prezidate de România şi Norvegia la reuniunea de la Granada. În intervenţia sa, preşedintele României a arătat că demersurile de întărire a cooperării în domeniul energiei şi al conectivităţii reprezintă obiective esenţiale pentru consolidarea rezilienţei naţionale şi europene, într-un context marcat de provocarea gestionării schimbărilor climatice, dar şi de evoluţii precum cele din Ucraina, care au reconfirmat nevoia de acţiune pentru a limita dependenţele strategice. În context, Iohannis a evidenţiat eforturile României în susţinerea acestor domenii, precum şi rolul ţării noastre la nivel regional, inclusiv printr-o implicare mai activă în proiectele la Marea Neagră.

De asemenea, preşedintele României a subliniat importanţa consolidării conexiunilor energetice la nivel naţional şi regional şi al dezvoltării infrastructurii energetice, care pot avea o contribuţie majoră la consolidarea independenţei energetice la nivel european.

Maia Sandu a fost felicitată

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut referire la obiectivul de dezvoltare a interconexiunilor dintre sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi sistemele similare din state precum  Bulgaria, Ungaria şi Austria şi a pledat, totodată, pentru necesitatea unei susţineri active a conectivităţii în relaţia cu Ucraina şi Republica Moldova, atât pentru consolidarea rezilienţei acestora, cât şi în scopul facilitării integrării lor în contextul lansării recente a negocierilor de aderare la UE cu cele două state.

În marja reuniunii a avut loc o întâlnire a liderilor din România, Marea Britanie, Polonia, Franţa şi Germania cu preşedintele Maia Sandu. Liderii au felicitat Republica Moldova pentru reformele realizate în perioada recentă şi pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, pentru angajamentul ferm pe calea integrării europene şi pentru rezilienţa demonstrată în contextul presiunilor externe exercitate ca urmare a războiului rus de agresiune din Ucraina. Totodată, aceştia şi-au reafirmat hotărârea în a continua să sprijine Republica Moldova în obiectivele sale privitoare la pace, prosperitate şi democraţie.