Prima decizie luată de Florin Cîţu din postura de premier interimar: "Susţinem plafonarea preţurilor la energie". Când se poate aplica efectiv
Florin Cîţu a avut în această seară o şedinţă la Guvern la care au participat şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, dar şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
De Redactia Observator la 06.10.2021, 20:44Florin Cîţu a anunţat că starea de alertă se prelungeşte în România pentru 30 de zile, începând cu 10 octombrie. O altă decizie importantă anunţată de Florin Cîţu este plafonarea preţurilor la energie. Premierul interimar i-a avertizat pe furnizorii de energie să nu încerce să păcălească sistemul.
Plafonarea, după investirea noului guvern
"În ceea ce priveşte preţul la energie, am văzut şi evoluţia preţurilor în ultima perioadă şi am luat decizia ca PNL şi Guvernul să susţină plafonarea preţurilor la energie, în România. Va fi o decizie luată în prima şedinţă de Guvern, după ce se va rezolva criza. Deci vom susţine plafonarea preţurilor la energie, la preţurile pe care le vedem în această perioadă, acum. De aceea, avertizez toate companiile care vor să profite de acest anunţ, în perioada următoare, să nu se chinuie, că vom folosi plafonarea la preţurile actuale", a declarat Florin Cîţu.
Chiar dacă anunţul a fost făcut acum, plafonarea se va realiza abia după investirea noului guvern.
- Ionuţ Moşteanu: Florin Cîţu nu este alesul lui Dumnezeu la Palatul Victoria, chiar dacă PNL şi Iohannis îl...
- Florin Cîţu acuză PSD de plagiat în cazul machetei cu Superman. Statuia originală îi aparţine unui artist din...
- Sondaj INSCOP înainte de căderea Guvernului Cîțu: PSD are 35,4%, PNL are 21,9%, USR are 9,8 %, AUR are 17,1%
Prețul gazelor naturale a crescut miercuri cu 25%. În Europa a ajuns pe piața SPOT la 145,19 euro pe MWh
Prețurile gazelor europene și britanice au crescut miercuri cu peste 25%, din cauza cererii crescute în prag de iarnă, potrivit AFP. Prețul de referință al gazelor, (piața SPOT) conform indicelui olandez TTF, a crescut miercuri la 145,19 euro pe megawatt oră. "Este panică și teamă pentru că iarna este chiar după colț", a declarat pentru AFP analistul Commerzbank Carsten Fritsch. Prețurile galopante ale gazelor - împreună cu petrolul care în această săptămână a atins cel mai ridicat nivel din 2014 - generează îngrijorare globală cu privire la creșterea inflației.
Cererea de gaze este, de asemenea, crescută în Asia și, în special, în China. "Prețurile gazelor naturale au urcat la noi maxime întrucât stocurile insuficiente înainte de sezonul de iarnă generează îngrijorări cu privire la mărirea inflației și a prețurilor la energie pentru consumatori", a declarat analistul XTB, Walid Koudmani. "Aceste constrângeri de aprovizionare s-ar putea traduce prin costuri mai mari ale combustibilului în lunile de iarnă, o perspectivă care ar putea încetini și mai mult redresarea economică și ar putea agrava starea de spirit pe piețe."
A fost prelungită starea de alertă cu 30 de zile, a anunțat Comitetul Național pentru Situații de Urgență
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de miercuri seara, 6 octombrie 2021, Hotărârea numărul 80 prin care se propune prelungirea stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
HOTĂRÂRE nr. 80 din 06.10.2021 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19:
Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul României la data de 05.10.2021, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:
- Art.1 - Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10.10.2021.
- Art.2 - Măsurile de prevenire și control a infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, propuse a fi adoptate începând cu data de 10.10.2021, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.
- Art.3 - Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situația aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administrației publice centrale.
- Art.4 - Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.
Guvernul Cîţu, demis prin moţiune de cenzură
Moţiunea de cenzură a trecut, marţi, 5 octombrie, cu 281 de voturi „pentru”, ceea ce înseamnă că Guvernul Cîţu este demis, conform anunţului oficial făcut în plenul reunit al Camerei şi Senatului. Ludovic Orban a precizat că moţiunea a fost adoptată, iar încrederea acordată Guvernului a fost retrasă. Cabinetul Cîţu va continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.
În conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului, Cabinetul Cîţu va continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.
În paralel, articolul 103 din Constituţie stabileşte că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Odată cu depunerea jurământului de învestitură în faţa preşedintelui Iohannis, noul Guvern îşi poate începe activitatea.