Revoluţia fiscală aruncă în aer contractele part time. Vor apărea situaţii absurde, cu brutul mai mic decât impozitele către stat
Paradoxal, creşterea salariului minim la 1.900 de lei, ar putea lăsa sute de mii de români cu venituri mai mici, de sub 300 de lei pe lună.
De Redactia Observator la 19.11.2017, 22:46
Paradoxal, creşterea salariului minim la 1.900 de lei, ar putea lăsa sute de mii de români cu venituri mai mici, de sub 300 de lei pe lună. Vorbim despre cei care au contracte part-time şi care deşi muncesc mai puţin, vor plăti taxe la fel de mari ca toţi ceilalţi. Soluţia, în cazul lor, stă tot în mâinile angajatorilor, care ar trebui să le mărească veniturile brute, astfel încât salariul net să rămână unul decent.
Angajaţii care lucrează de la două, până la şase ore pe zi ar urma să mai rămână în mână cu un salariu lunar din care nu ar reuşi nici măcar să-şi plătească factura la întreţinere. Guvernul pune taxe full time, pentru munca part time. Adică, se plătesc contribuţii la nivelul salariului minim, care la anul ajunge la 1.900 de lei.
Iată un exemplu. La 1900 de lei, contribuţiile pentru sănătate şi pensii ajung la 665 de lei. Însă, o persoană care lucrează patru ore pe zi va avea un salariu brut de cel puţin 950 de lei. După ce plăteşte dările către stat ar urma să plece acasă cu 285 de lei. Bani din care să trăiască o lună întreagă.
Calculculul pentru un contract cu două ore de muncă pe zi arată o situaţie absurdă. Contribuţiile către stat sunt tot de 665 de lei, dar salariul brut este de doar 475 de lei. Asta înseamnă că angatorii trebuie să plătească mult mai mulți bani pentru a păstra veniturile nete ale salariaţilor.
Când Guvernul a schimbat modul de taxare a contractelor part time, în România erau aproape 400.000 de astfel de angajaţi. Guvernanţii au susţinut că astfel vor să combată evaziunea fiscală. Studenţii, persoanele cu dizabilităţi sau pensionarii au fost scutiţi de la plata taxelor la nivelul salariului minim.
