Brânza de capră din Stejaru, un nou produs autentic românesc (Video)
Un nou produs dobrogean îşi face, uşor uşor, loc pe harta gastronomică a României. Brânza de capră din Stejaru, Tulcea, a primit de la Ministerul Agriculturii atestarea de produs tradiţional local, statut care îi permite să protejeze reţeta, dar şi marca.
De Redactia Observator la 14.04.2019, 10:49
Un nou produs dobrogean îşi face, uşor uşor, loc pe harta gastronomică a României. Brânza de capră din Stejaru, Tulcea, a primit de la Ministerul Agriculturii atestarea de produs tradiţional local, statut care îi permite să protejeze reţeta, dar şi marca.
Este primul produs lactat din Dobrogea care primeşte o astfel de certificare. Însă drumul spre protejarea indicaţiilor geografice la nivel european este lung. România are până acum doar cinci produse tradiţionale recunoscute, oficial, în UE.
Pe Nicolae Migit l-am găsit în locul unde îşi petrece aproape toată ziua. La ferma sa de capre din Stejaru, în Dobrogea de Nord. Este cioban din tată-n fiu şi provine dintr-o familie de aromâni.
Nicolae Migit, producător: Aveam cam nouă luni şi bunicul mă punea în traistă, că acasă nu voiam să stau şi eram numai după oi, şi mă lua în traistă şi mă căra toată ziua.
Încet, încet, a furat meserie. Astăzi, picurarul, aşa cum i se spune ciobanului pe acele meleaguri, creşte 120 de capre. De două ori pe săptămână, din laptele lor face o brânză atestată acum ca fiind unică. Reţeta, tot de la bunici o ştie.
Nicolae Migit, producător: Laptele se ia cald, direct de la stână, îl strecor în crinte, după care pun cheagul.
Brânza se prepară apoi chiar în tifon, într-un proces care durează cam două ore.
Nicolae Migit, producător: Brânza se pune în strecurătoare, se lasă zerul, tăiem marginile la brânză, se adună iar.
La final, e obligatoriu ca produsul să stea în saramură. Reţeta e de acum atestată de Ministerul Agriculturii drept produs tradiţional local. Un demers iniţiat de fiica fermierului.
Mirabela Burrichter, producător: Secretul este materia primă care provine de la caprele noastre, nu este amestecat cu absolut niciun fel de aditivi sau coloranţi
Noul statut ajută produsul să ajungă deja în magazine şi la târguri, sau chiar la export.
În România sunt înregistrate aproape 700 de produse tradiţionale, iar calea pentru a ajunge aici nu e uşoară.
Bogdan Oancea, directorul general al federaţiei de produse tradiţionale din România: Trebuie să respecte o reţetă, trebuie să existe o documentaţie istorică, care să demonstreze că produsul sau reţeta a existat în urmă cu mai bine de 40 de ani.
La nivel european, însă, România are doar cinci produse tradiţionale certificate oficial: scrumbia de Dunăre afumată, novacul afumat din Ţara Bârsei, telemeaua de Ibănești, salamul de Sibiu şi magiunul de prune de Topoloveni.
