Caisele, darul parfumat al verii. Fermierii se laudă cu producţii record

Deşi vremea din această primăvara a fost capricioasă, livezile de caişi din vestul ţării sunt pline de fructe mari, dulci şi cărnoase.

• Lacrimi pentru Mihăiță, băiatul care nu există. Povestea falsă a strâns 20.000 de share-uri. Cum a păcălit AI-ul mii de români

Deşi vremea din această primăvara a fost capricioasă, livezile de caişi din vestul ţării sunt pline de fructe mari, dulci şi cărnoase. Sunt producţii record, se laudă fermierii, care au obţinut şi câteva tone din fiecare plantaţie. Şi, cum recolta este bogată, gospodinele pot să pregătească dulceţuri sau nectar din belşug.

Tatiana Rovinar a lăsat viaţa pe care o avea în Grecia şi s-a întors acasă, să ducă mai departe reţetele tradiţionale învăţate de la mama ei. Acum, fac împreună dulceţuri. Pun caisele pe foc, în cantitate mică, pentru a nu-şi pierde culoarea.

Tatiana Rovinar: La dulceaţă este iarăşi un mare secret. Nu facem cu lingura ca la magiun.

Un alt secret: lămâia. Fructele sunt lăsate apoi să fiarbă la foc domol, în trei reprize.

Tatiana Rovinar: Dacă fierb foarte tare, există riscul să se spargă caisele şi am muncit degeaba. Nu o să mai iasă dulceaţă, o să iasă gem.

Cât timp dulceaţa este pe foc, gospodinele sparg sâmburii şi adaugă miezul în compoziţie, la final.

Şi, dacă pentru dulceaţă s-au ales caisele mai tari, din cele mai zemoase se poate face nectar. Ori o tartă de caise.

Ionuţ Crişan, bucătar: 10-15 jumătăţi de caise, albuşul de la patru ouă, gălbenuşul, 100 de grame de zahăr, 100 de grame de făină taie

Toate ingredientele ajung în mixer, apoi la cuptor, preţ de 15 minute.

Ionuţ Crişan, bucătar: Pandişpanul o să îl verificăm cu o scobitoare, iar dacă la final compoziţia nu se lipeşte de băţ, este gata.

În vestul ţării, producătorii se laudă cu producţii record de caise. Crengile stau să se rupă sub greutatea fructelor.

Din păcate, plantaţiile în restul ţării sunt din ce în ce mai puţine. În ultimii 4 ani, suprafaţa cultivată a scăzut cu aproape 30%. Şi doar 1% din livezile din toată ţara sunt de caişi. În schimb, importurile se ridică la câteva milioane de euro.