Centrul de protecție care oferă o viață nouă româncelor, victime ale violenței domestice

La fiecare 30 de secunde, o româncă este abuzată. Anual, zeci de tinere îşi pierd viaţa, pentru că strigătul lor de ajutor nu este auzit de nimeni. Din nefericire, violenţa domestică rămâne o problemă socială gravă ce afectează atât viaţa victimei, cât şi pe cea a familiei. Pentru patru femei din România, până de curând victime ale violenţei domestice, viaţa începe din nou.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

• Patru femei, victime ale violenței domestice, și-au găsit adăpost în Casa AGCAR, un centru de protecție.
• Ambasada Israelului a oferit sprijin centrului.

"Am fost bătută! Am fost dusă la spital!" Aceasta este mărturia sfâşietoare a uneia dintre cele 1,2 milioane de victime ale violenţei domestice. O să îi spunem Maria, iar coşmarul prin care a trecut cu greu poate fi exprimat în cuvinte.

"Aducea bani acasă de la muncă, după aia cerea de băutură. Spuneam că mai am 20 de lei să-i ţin pentru copil de mâncare, spunea că nu-l interesează. Şi pe copil l-a afectat, şi acum nu vrea să vorbească cu el la telefon, nu vrea să-l vadă”, dezvăluie victima.

Maria învaţă acum să râdă din nou, într-un centru de protecţie pentru femeile abuzate. Tot aici, alte trei victime ale abuzurilor învaţă cum să trăiască din nou. 

Anca Neacşu, coordonator centrul de protecţie: Când Elena a venit la noi şi suna cineva la poartă sau scăpa cineva o mătură jos, era suficient să tresară şi să plângă. Este greu, foarte greu pentru ele, şi pentru că ajunse în situaţii în care îşi pierd şi curajul, şi cumpătul, şi încrederea, şi stima de sine, trăiesc doar pentru copiii lor.

Pentru victimele violenţei domestice loviturile sunt dureroase, dar mai rău doare felul în care străinii, societatea, le judecă. 

Anca Neacşu, coordonator centrul de protecţie: În societatea românească există două lucruri care ne ţin pe loc când vine vorba de violenţa domestică. Ruşinea şi lipsa curajului de a te implica. As face, dar mi-e frică.

Sprijin de la Ambasada Israelului în România

În centrul de protecţie " Casa AGAR" s-au auzit răsete de bucurie, iar pentru cele patru femei care locuiesc aici se întrevede un nou început. Martor la reuşită a fost şi ambasadorul Israelului în România, David Saranga, unul dintre susţinătorii muncii pe care Anca Neacşu o face de mai bine de 14 ani.  Ambasada Israelului este cea care a dotat centrul cu aparatură electrocasnică, jocuri interactive pentru copii şi alimente.

David Saranga, ambasadorul Israelului în România: Orice persoană care suferă de violenţa domestică nu trebuie să tacă. Trebuie să vorbească. Trebuie să faca ceva, impotriva asta, şi faptul că acest centru ajută femeile ne-a făcut pe noi să sprijinim şi să ajutăm pe acest centru.

Conform statisticilor, 45 la sută din actele de violenţă au loc în mediul urban. Iar peste un milion de românce sunt agresate fizic de partenerul de viaţă. Mai grav, două femei mor săptămânal în mâinile iubiţilor violenţi.