Cerealele străvechi revin pe mesele românilor! Cât costă pâinea cu gustul de odinioară

Mulţi români se întorc la tradiţii şi atunci când vine vorba de alimentaţie. Cerealele străvechi, folosite de strămoşii noştri, sunt acum ingrendiente de bază în multe brutăriile artizanale. Chiar dacă este mai scumpă faţă de cea obişnuită, pâinea făcută din grâu spelta, hrişcă sau alac are tot mai mare succes în rândul consumatorilor.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Mulţi români se întorc la tradiţii şi atunci când vine vorba de alimentaţie. Cerealele străvechi, folosite de strămoşii noştri, sunt acum ingrendiente de bază în multe brutăriile artizanale. Chiar dacă este mai scumpă faţă de cea obişnuită, pâinea făcută din grâu spelta, hrişcă sau alac are tot mai mare succes în rândul consumatorilor.

Mihaela a investit jumătate de milion de euro ca să îşi deschidă propria brutărie artizanală în Capitală, în urmă cu trei ani. Acum are 30 de angajaţi şi tot mai mulţi clienţi.

Maiaua care stă la fermentat şi câţiva ani până ajunge să fie folosită. Este un proces natural şi se adaugă doar apă, făină şi miere de albine. Însă nu doar acesta este secretul.

Tot mai mulţi producători folosesc în brutăriile lor cereale străvechi precum hrişca, mei, alac, kamut, amarant sau grâu spelta.

Ce-i drept, şi preţul diferă faţă de pâinea obişnuită. Câteva sute de grame pot ajunge şi la 15 lei, în funcţie de ingrendientele folosite de brutari.

În ceea ce priveşte consumul, românii mănâncă cu 30 la sută mai multă pâine decât media europeană, adică 10 kilograme de produse de panificaţie pe lună. Bulgarii mănâncă doar 8 kilograme de pâine pe lună, iar nemţii 7.

În ultimii 12 ani, producţia anuală de cereale la nivel global a crescut de la 1,9 la 2,5 milioane de tone.