Cine au fost cei 40 de mucenici din Sevastia, sărbătoriţi pe 9 martie

Cei 40 de mucenici. Pentru această sărbătoare, există o mulțime de tradiții pe care creștinii le respectă an de an.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Cei 40 de mucenici de la Sevastia este o sărbătoare importantă în calendarul creștin ortodox. Oamenii țin cont de tradiții și de superstițiile care sunt aduse de această zi.

Cine au fost cei 40 de mucenici din Sevastia

Cei 40 de mucenici au fost un grup de martiri, care au fost supuși la chinuri groaznice și omorâți cu o brutalitate inimaginabilă,  în anul 320, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor. Au fost obligați să stea într-un lac înghețat, iar când unul dintre ei nu a mai rezistat frigului nimicitor, a ieșit din apă și a murit pe loc. Pentru toți cei care au rămas în apă, Dumnezeu a făcut o minute: gheața s-a topit, apa s-a încălzit și au reușit să supraviețuiască acelui chin.

După ce au fost scoși vii din apă, li s-au zdrobit picioarele și au fost torturați până când și-au dat ultima suflare. În cele din urmă, trupurile acestora au fost arse și aruncate în lac.

Cei 40 de mucenici. Numele acestora au fost: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.

Pentru că au luptat pentru credință și pentru Dumnezeu, în cinstea lor a fost construită o biserică în orașul Cezareea Capadociei.

Cei 40 de mucenici. Ce simbolizează mucenicii pregătiţi de gospodine

Cei 40 de mucenici. În aminitrea celor ce și-au dat viața pentru credință, gospodinele pregătesc “mucenici” sau “măcinici”, din aluat, sub forma unor opturi mici și se fierb asemenea pastelor făinoase într-un sirop cu diferite arome: coji rase de lămâie și scorțișoară.

Bobul de grau zdrobit care sta la baza fainii din care e framantat aluatul reprezinta moartea, simbolizand fiecare om care a murit, dar ale cărui fapte făcute în viața sa încă mai au însemnătate pe Pămâbt. Zahărul și mierea reprezintă puterea binelui în fața răului, faptul că mucenicii nu au simțit durerea la care au fost supuși, iar credința i-a ajutat să lupte cu cei răi.

Nuca reprezintă simblolul fericirii veșnite, un bine pe care îl descoperi de abia după ce te străduiești să spargi și să înlături o coajă tare. În acest context, este vorba de fericirea veșnică la care au ajuns cei 40 de mucenici, după ce au trecut prin chinuri groaznice, dar nu au renunțat la credința față de Dumnezeu.

Cei 40 de mucenici. Tradiții de 9 martie

Cei 40 de mucenici. Gospodinele trebuie să prepare mucenicii cu o seară în urmă, iar în dimineața de 9 martie trebuie să meargă la biserică pentru a îi sfinți. Apoi, mucenicii sunt dați de pomană celor săraci, în cinstea sufletelor care nu mai sunt printre cei vii.

În ziua de 9 martie, în mediul rural se pregăteşte pământul pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare. De asemenea, pe data de 9 martie se încheie „Zilele Babelor' și începe săptămâna moșilor.

O altă tradiție populară care se respectă în anumite zone ala țării este cea a aprinderii focurilor rituale în dimineața zilei de 9 martie. Acest moment reprezintă arderea spiritului iernii și renașterea spiritului verii.

De asemnea, în această zi nu se face treabă pentru că este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox. În dimineața zilei de 9 martie, este bine ca oamenii să facă o rugăciune către Cei 40 de mucenici, pentru sănătate.