O clădire istorică din Timişoara, care l-a găzduit pe Alexandru Ioan Cuza în drumul spre exil, a fost restaurată cu nucă de cocos

Hanul din Timişoara în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aşteptat trenul care l-a dus în exil, este acum restaurat de proprietari!

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Hanul din Timişoara în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aşteptat trenul care l-a dus în exil, este acum restaurat de proprietari! Faţada este recondiţionată printr-o metodă mai puţin obişnuită, cu praf din coji de nucă de cocos, bicarbonat de sodiu şi nisip de cuarţ. Preţul restaurării faţadei se ridică la aproximativ 50.000 de euro.

Clădirea din centrul Timişoarei iese acum în evidenţă şi nu-şi mai arată anii, deşi este o bucată importantă din istorie. "Eroul principal care a trecut pe aici a fost Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre Viena. Clădirea, ulterior, s-a tranformat în hotel. După revoluţie a fost vândută locatarilor." 

Anul acesta faţada a intrat într-un proces de restaurare, iar acum clădirea este aproape de nerecunoscut. Pentru această lucrare amplă s-au folosit materiale neobişnuite.

Ştefan Moldt, arhitect: "Sunt mândru că, după 6 luni, s-a terminat, în bune condiţii această renovare. S-a făcut cu banii proprietarilor şi aceşti proprietari trebuie felicitaţi. A fost foarte amuzant ieri, cineva să întrebe dom'le da unde este praful de nucă de cocos? Miroase faţada a nucă de cocos?" 

Nu, nuca de cocos nu miroase. Dacă ar fi fost aşa, am fi vorbit mai degrabă despre un desert, dacă ţinem cont şi de celelalte ingrediente folosite la restaurare. Sevastian Susaru, consultant în tehnica în construcţii: "Am folosit şi bicarbonatul de sodiu. Este bicarbonat de sodiu care se foloseşte la prăjituri în bucătărie."

Toate aceste materiale mai puţin întâlnite au avut rolul lor: "Este un produs de curăţat faţadele istorice ca material abraziv şi sunt coji de nucă măcinate, care au o duritate mică. Pentru faţadă, spre exemplu, am folosit nisipul de cuarţ. Majoritatea ornamentelor pe care le vedeţi pe faţadă, 99%, sunt originale. Doar s-au curăţat de vechile straturi de finisaje."

Imobilul găzduieşte acum apartamente şi magazine şi este un simbol pentru oraş. Astfel, cei care locuiesc acolo au fost nevoiţi să păstreze arhitectura intactă. 

În 1752 clădirea era renumitul han "La Trompetist". În 1894, clădirea avea să fie modernizată şi i s-a mai ridicat un etaj, devenind cel  mai luxos hotel din oraş.