Fântânile zidite cu bolovani de râu, pe cale de dispariție

”Execut puţuri de mare adâncime”. Este anunţul pe care îl vedem pe toate zidurile, în România. Însă fântânile moderne presupun escavatoare şi mult ciment de turnat.

• Surse Observator: Ilie Bolojan îi cere explicaţii lui Ciolacu, după scandalul declanşat de emisarul Sprînceană

• Pe Valea Almăjului, fântânile se fac după o altă metodă.
• Tradiţia pietrelor de râu, fără mortar, pe cale de dispariţie.

Tradiţia riscă însă să se piardă, pentru că ultimul om care mai ştie meşteşugul se pregăteşte de pensionare.

Nicolae Cîrciobăţ, fântânar: Până acum am făcut 185, ăsta al primarului e al 185-lea bunar de la vârsta de 25 de ani.

Trecut de 60 de ani, Nicolae Cîrciobăţ, zis şi Boboc, povesteşte cu mândrie despre cariera sa. Oamenii din toate satele de pe Valea Almăjului l-au întâlnit, cel puţin o dată, pe Boboc.

De peste 40 de ani, Boboc le aduce apă almăjenilor, prin fântâni săpate şi zidite numai cu bolovani de râu, fără mortar, zise şi bunari.

Nicolae Cîrciobăţ, fântânar: La primul izvor de apă trebuie să mă mai duc cel puţin 2 metri în jos ca să am apă.

În meșteșugul fântânii au mai intervenit, însă, și câteva elemente moderne, cum ar fi motopompa. În rest, Boboc folosește aceleași metode pe care le știe din tinerețe.

Nicolae Cîrciobăţ, fântânar: Înainte vreme, doi oameni erau cu o găleată, stăteau pe margine şi numai umplea unul de jos în găleată şi celălalt arunca afară.

Acum, marea sa temere este că, odată cu el, se va stinge acest meşteşug. Nu are discipoli, iar în echipa care îl ajută toţi muncitorii au trecut deja de 60 de ani.