Finalul disputei cu bulgarii pentru plăcinta dobrogeană. "Au importat turiştii, au zis să ne ia şi plăcinta. Dar e a noastră"

Plăcinta Dobrogeană este românească! După aproape doi ani de dispute, România a câștigat recunoaşterea europeană în faţa Bulgariei. Vecinii nu mai pot folosi denumirea decât în regiunea din sudul judeţului Constanţa, şi fără precizarea că este produs cu indicaţie geografică protejată.

• Planul lui Juraj Chintula de a-l asasina pe Robert Fico s-ar fi născut imediat după alegeri. Urmează 24 de ore critice pentru premierul slovac

Demersurile pentru recunoaşterea europeană a plăcintei dobrogene cu Indicaţie Geografică Protejată au început de mai bine de 5 ani. "Cu foi fragede şi pufoase şi umplutură de brânză din belşug, plăcinta dobrogeană nu este nicăieri în altă parte mai autentică decât aici, în Dobrogea. Reţetele cunoscute de bunicii noştri sunt duse din generaţie în generaţie. Plăcinta nu lipseşte de pe nicio masă de sărbătoare sau dintr-o duminică în familie", spune Andreea Filip, reporter Observator.

Plăcinta dobrogeană, în patrimoniul românesc

Vecinii de la sud de Dunăre au vrut să obţină şi ei titulatura. În ultimii doi ani, România a trebuit să poarte negocieri cu Bulgaria pe marginea acestui preparat. Bulgarii au adus argumente care aveau la bază istoria comună a regiunii Dobrogea pentru a cere dreptul de a folosi şi ei aceeaşi denumire. Comisia Europeană, însă, a decis altceva.

"S-au purtat discuţii foarte hotărâte şi susţinute de fiecare parte, iar în final s-a ajuns la un acord prin care România primeşte dreptul de a folosi denumirea de plăcintă dobrogeană, cu toate drepturile pe care ne are şi pe termen nelimitat. Este un succes de ţară, un proiect de ţară care a avut succes", declară Ionuţ Diaconeasa, consilier DGAERI.

"Am avut opoziţia Bulgariei, ei menţionând faptul că această plăcintă se face şi la ei în cele două judeţe de lângă Dunăre, dar ca produs local şi casnic, vândut în aceeaşi zi", spune Paula Vals, antreprenor.

Ce au obţinut vecinii bulgari

Bulgaria a primit dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul județului Constanța și fără recunoaștere de Indicaţie Geografică Protejată, pentru o perioadă de 10 ani, deși inițial ceruse 15 ani. În plus, bulgarii nu vor putea exporta produsul.

"A noastră, a românilor. Păi eu mănânc de când eram copil", spune o femeie. "Au importat turiştii, au zis să ne ia şi plăcinta. Dar plăcinta e a noastră", crede o alta.

Peste 700 de produse tradiţionale sunt atestate la noi în ţară. Cele mai multe sunt făcute din carne şi lactate. Printre ultimele intrate în clasament sunt pâinea cu cartofi, zacusca de păstrăv şi dulceaţa de smochine.

România are recunoscute, până în prezent, 9 produse cu Indicaţie Geografică Protejată, printre care salamul de Sibiu sau cârnaţii de Pleşcoi, dar și unul cu denumire de origine protejată – telemeaua de Ibănești.