Fluiere, lanterne şi biscuiţi, în loc de lucrări de consolidare. Bucureştenii, vulnerabili în faţa unui cutremur mare

În caz de cutremur mare suntem salvati, avem ghiduri de supravieţuire! În timp ce de 30 de ani lucrările de consolidare bat pasul pe loc, statul şi ONG-urile se întrec în sfaturi. Iar oamenii care stau în zonele cu risc primesc truse de prim ajutor, lanterne şi fluiere, ca să poată fi găsiţi mai uşor în moloz.

• Incendiu violent lângă Mănăstirea Voroneț din Suceava cu câteva ore înainte de Paşte. Există riscul de propagare

''Şerveţele, fluier...Astea nici nu ştiu ce sunt...

V-a şi învăţat cineva să o folosiţi sau...?

Eh, cine?''

La mai bine de 4 decenii după seismul care a pus Capitala la pământ în 1977, pare că nu am învăţat nimic. În loc să se ocupe de consolidări, responsabilii dau celor care stau în clădiri vulnerabile truse de prim ajutor cu fluiere, biscuiţi şi lanterne, pentru a avea o şansă să scape de sub dărâmături. 

''Pe de-o parte, planul de întâlnire cu cei apropiaţi. Pentru că cel mai probabil imediat după cutremur nu o să funcţioneze reţeaua telefonică.''

ONG-urile au încercat să ajute după posibilităţi

În lipsă de altceva, mai multe ONG-uri au făcut un ghid de supravieţuire la cutremur. 

Alberto Groşescu, preşedinte asociaţie culturală: Cu siguranţă 1 din 4 bucureşteni ar fi afectaţi de un cutremur major. Pentru a spori şansele de supravieţuire este important ca fiecare dintre noi să ştie cum să acţioneze.

Şi în timp ce se împart hârtii şi sfaturi, doar 10% dintre clădirile din Capitală au fost evaluate seismic. Peste 360 dintre ele sunt la un pas să se facă una cu pământul dacă dă un cutremur mare peste noi. Alte 370 ar putea fi serios avariate. Zone precum Rosetti, Armenească, Lipscani sau Griviţei ar putea fi rase de pe faţa pământului. Pe listă sunt inclusiv un sediu al Ministerului Afacerilor Externe, o policlinică, teatre, restaurante şi magazine. 

Reporter: Cât din Bucureşti aţi spune că rămâne în picioare şi cât se face una cu pământul? 

Edmond Niculuşcă, director adjunct AMCCRS: Clar rapoartele oficiale vorbesc de numere înfricoşătoare. De zeci de mii de victime.

Bugetul pentru consolidări de anul acesta este de 35 de milioane de lei, bani cu care se începe consolidarea a doar zece clădiri. Ăsta e planul pentru 2021.

Edmond Niculuşcă, director adjunct AMCCRS: Nu avem nici materie primă suficientă, nici bani, nici resursă umană ca să facem tot acest şantier enorm.

Doar că natura nu aşteaptă să avem de toate.

Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific INFP: Cutremurele vrâncene şi oricare în lume nu au o dată exactă.

Reporter: Adică un cutremur mare ar putea să lovească oricând?

Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific INFP:  Da. 

Experţii spun că în cazul unui seism nu trebuie să folosim scările sau lifturile. În interior, este bine să ne lăsăm la podea, pentru a nu fi doborâţi de mişcările puternice. Putem să ne adăpostim sub o piesă solidă de mobilier. Este important şi să nu stăm aproape de pereţii exteriori.