Moda pomilor fructiferi legaţi cu sârmă ghimpată ia amploare şi la Alba Iulia

În oraşul Alba Iulia, doi bărbaţi au pus stăpânire pe copacii sădiţi de ei în urmă cu zeci de ani. I-au acoperit cu sârmă ghimpată sau au întins în jurul lor o plasă astfel încât copiii să nu mai ajungă la fructele dulci.

• Reacţia ministrului Apărării după ce o nouă dronă a intrat în spaţiul aerian al României: "Nu există niciun pericol. Încercăm să asigurăm un climat de normalitate"

După Bistriţa, au apărut şi în alte zone din ţară cireşi înfăşuraţi în sârmă ghimpată. În oraşul Alba Iulia, doi bărbaţi au pus stăpânire pe copacii sădiţi de ei în urmă cu zeci de ani. I-au acoperit cu sârmă ghimpată sau au întins în jurul lor o plasă astfel încât copiii să nu mai ajungă la fructele dulci.

Un octogenar a legat trunchiul fedeleş, de la rădăcini până la primele crengi, cu sârmă ghimpată. A vrut astfel să se asigure că niciun pofticios nu-i va fura fructele.

În alt cartier, un alt cetăţean cu simţul proprietăţii a născocit altă modalitate de a ţine copiii la distanţă de cireşul plantat de el. A legat o plasă de sârmă de jur împrejurul pomului. 

Pentru a evita un accident, oamenii care locuiesc în zonă au cerut Primăriei să rezolve situaţia. 

Mihai Coşer, purtător de cuvânt Primăria Alba Iulia: "Sârma ghimbată în general nu reprezintă decât un simbol al privitimismului şi al fricii. Mai are încă o putere fictivă în mintea unora care înţeleg să-şi traseze graniţe şi limite în acest fel."

Poliţiştii Locali au dat, deocamdată, avertismente şi au curăţat copacii de sârmă. Povestea e trasă la indigo cu cea de la Bistriţa, unde săptămâna trecută a ieşit un scandal uriaş pentru că un localnic a pus stăpânire pe cireşul din faţa blocului.

Bărbatul a fost constrâns să renunţe la planul lui şi a fost şi amendat, cu 300 de lei.