Încercaţi de greutăţile pandemiei, numeroşi români au ales să se orienteze spre cultivarea propriilor fructe şi legume

Agricultura de subzistenţă revine. Criza provocată de Covid-19 i-a făcut pe oameni să se reîntoarcă în locurile natale şi să se dedice agriculturii. Fenomenul se vede cel mai bine în Banatul Montan. Aici, până anul trecut tot mai multe terenuri erau abandonate, acum nu mai găseşti petic de pământ necultivat. Dovadă stau grădinile şi terenurile din luncile de pe marginea Râului Nera.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Marea majoritate a bănățenilor care au fost plecați la muncă peste hotare, s-au întors anul trecut în țară. Iar pentru că pandemia le-a dat peste cap planurile, s-au reorientat spre agricultură. Mai ales că nimic nu se compară cu fructele şi legumele cultivate în propria grădină.

''Faine de tot alea din grădină, nu ca alea de la piaţă. La piaţă sunt şi scumpe, 5 lei kg.

Aici sunt gratis.

Aici sunt gratis, da.

Aici am cartofi, aici am ceapă, morcovi, roşii, mazăre, de toate. Aici ardei.''

Ana Românu, agricultor: Am plantat părădaisă, piparcă, praz, salată, usturoi, varză timpurie, castraveţi.

Reporter: Ce faceţi cu bucatele obţinute din grădină?

Ana Românu, agricultor: Le dau la copii, la oraş. Că piaţă noi nu avem în apropiere. Şi surplusul mai dăm la care n-au.

Ce greutăţi întâmpină agricultorii

Dar să întreţi o astfel de producţie nu este simplu. În depresiunile din Banatul de Munte nu a mai plouat de două luni. Iar oamenii sunt nevoiţi să care apa cu găleata de la râu. Un preţ mic, spun ei, pentru a se putea bucura de produse bio. Lucru pe care au început să îl înţeleagă şi tinerii.

''Tinerii plecaţi la oraş au venit acasă să-şi lucreze pământul, să nu mai cumpere de la piaţă, pentru că se situaţia cum e.''

Depresiunile din Banatul Montan, au cel mai bun sol din România pentru grădinărit. Aproape 40% din populația Banatului trăieşte în mediul rural, peste 25% fac agricultură, iar contribuția la PIB a acestui sector este inexistentă.