Legumele românești, făcute din semințe importate. Soiurile vechi au fost pierdute

Mâncăm tot mai multe legume din soiuri de import. În majoritatea bazinelor legumicole din ţară, aproape că nu mai existe seminţe româneşti. Găsim roşii, salată, ceapă sau dovlecei care arată bine, dar gustul nu poate fi comparat cu cel al legumelor autohtone.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Mâncăm tot mai multe legume din soiuri de import. În majoritatea bazinelor legumicole din ţară, aproape că nu mai existe seminţe româneşti. Găsim roşii, salată, ceapă sau dovlecei care arată bine, dar gustul nu poate fi comparat cu cel al legumelor autohtone. Cele mai multe seminţe sunt aduse din Olanda, Bulgaria sau Italia. Sunt renumite, spun producătorii, pentru modul în care rezistă la schimbările climatice.

Comuna Vidra, judeţul Ilfov. De aici pleacă majoritatea legumelor care ajung în pieţele din Capitală. Prima recoltă de salată din acest an este deja gata.

Sămânţa este olandeză, e prevăzută pentru perioada de iarnă şi e mai rezistentă, nu necesită o căldură foarte mare pentru a fi produsă - Gheorghe Antonescu, agricultor

Gheorghe Antonescu este legumicultor de mulţi ani. Spune că, pe piaţă, nu se mai găsesc seminţele de legume româneşti pe care le mânca în copilărie.

Agricultura cam a fost trasă pe deoparte, nu prea s-a mai ocupat lumea din strămoşi, cei care făceau agricultură.  Mai sunt puţine soiuri care într-adevăr au gust, când vrei să mănânci o salată - Gheorghe Antonescu, agricultor

Şi roşiile plantate în sol românesc provin, de fapt, de la străini. Seminţele sunt aduse din Bulgaria, Olanda sau Israel. Astfel de soiuri sunt şi productive, şi aspectuoase.

Totuşi, gustul diferă. Aşa că Gheorghe Antonescu păstrează, de la an la an, şi seminţe de la roşiile româneşti, pentru că nu mai are de unde să le cumpere. "De exemplu, inima de bou este foarte gustoasă, dar dacă trec două zile şi nu ai vândut-o se înmoaie. Prin asta poţi să îţi dai seama că e roşie românească", explică el.

Soiurile românești, pierdute din lipsă de fonduri

Acum, numai 5% dintre legumele cultivate în solariile de la noi mai sunt cu adevărat româneşti. Există şi soiuri care nu au mai putut fi găsite în ultimii ani, cum ar fi tomatele din soiul Diana, cele de Ţigăneşti şi varza Licurişca.

Cercetătorii de la Staţiunea de Legumicultură din Buzău încearcă să readucă pe piaţă seminţele.

A început să crească cererea de soiuri româneşti datorită presiunii consumatorilor. Consumatorii vor legume cu gust, cu aromă. N-au fost bani pentru cercetare şi s-au pierdut multe creaţii biologice valoroase - Costel Vânătoru, cercetător

Roşiile "Inimă de bou" sunt un exemplu de soi românesc care este cultivat acum, după mulţi ani.

În acelaşi timp, cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare din Buzău spun că varza Licurişca va ajunge din nou pe piaţă peste aproximativ doi ani.