Luminiţa, cel mai poluat sat din Constanţa. Praful a înghiţit casele, oamenii au apa sărată la robinet

Condamnaţi să trăiască în praf şi nevoiţi să bea saramură de la robinet ca să nu moară de sete. Aşa îşi duc viaţa câteva zeci de familii în cel mai poluat sat din judeţul Constanţa. Mica aşezare stă pe calcar, iar în apropiere sunt două cariere uriaşe. Şi apa de la fântâni e încărcată cu substanţe.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Condamnaţi să trăiască în praf şi nevoiţi să bea saramură de la robinet ca să nu moară de sete. Aşa îşi duc viaţa câteva zeci de familii în cel mai poluat sat din judeţul Constanţa. Mica aşezare stă pe calcar, iar în apropiere sunt două cariere uriaşe. Şi apa de la fântâni e încărcată cu substanţe. Asta în timp ce autorităţile privesc cu indiferenţă chinul oamenilor.

Luminiţa este un sat care străluceşte doar cu numele în judeţul Constanţa, pentru că, în rest, totul este acoperit de praf, un strat gros care a înghiţit drumuri, case şi vieţile celor 107 oameni, câţi au mai rămas aici. Oricum, prea puţini ca să mai conteze pentru cineva.  

Praful este la ordinea zilei. Ne mănâncă zilele dacă este să o luăm aşa. Maşinile se strică. Am avut şi piatră la rinichi şi probleme cu ficatul, cu fierea, nu numai eu. Tot satul e aşa, sunt mărturiile localnicilor.

Satul constănţean e condamnat să înghită zilnic praful ridicat de zecile de camioane care trec spre cele două cariere de calcar din zonă, dar şi spre fabricile de ciment, var şi BCA, un drum care pe unii îi duce spre afaceri milioane de euro, iar pe alţii la pagube însemnate.

Tavanele cad!  Peretele a fost crăpat de tot. Se vedea pe-afară, ne mărturiseşte un localnic.

Nici Administraţia Canalelor Navigabile, de care aparţine drumul, nici firmele care fac profit acoperind cu praf Luminiţa, nimeni nu a investit vreun leu în proiecte de protecţie a mediului sau a oamenilor. Picătura care umple în fiecare zi paharul... curge la robinet. De cinci ani localnicii ani primesc saramură în loc de apă. Nu pot nici măcar să ude cu ea prin grădină.

Apa este atât de încărcată de cloruri încât chiar şi după ce a fost fiartă, oamenii spun că este imposibil de folosit la mâncare sau pentru animale.

Nu se poate consuma nici la păsări, nici la boiler. Şi boilerul se coxează. Dacă te speli pe dinţi, deja zici că ei un pumn de sare în mână, spun oamenii locului.

Viceprimarul comunei Corbu, de care aparţine satul, are versiunea lui.

Cornel Marin, viceprimarul comunei Corbu: Apa este bună şi de spălat, de băut pentru animale şi pentru mâncat. Mai puţin la şpriţ. Probabil că cei care consumă şpriţ nu le-a plăcut apa.

Evident, explicaţia este alta, mai ştiinţifică. Analizele direcţiei de sănătate publică au arătat că apa nu este potabilă - are o concetraţie mare de cloruri şi nitraţi. Primarul spune că a făcut multe cereri de branşare la conducta Companiei de Apă, dar a fost refuzat.

Marian Gălbinașu, primarul comunei Corbu: Bănuiala mea este că nu pot să facă faţă ca şi cantitate de apă cerută şi trebuie să facă şi anumite investiţii în ceea ce priveşte aparatura.

Irina Oprea, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă: De fiecare dată când vine televiziunea, el trimite o cerere. Ştie foarte bine procedura în care un sistem poate fi dat prin delegare către compania noastră. 

Mai exact, spun reprezentanţii companiei, cererile nu sunt complete şi nu au niciun fel de date tehnice, aşa cum ar trebui.

Cu apă sărată la robinet în 2018 şi îngropaţi praf, oamenii şi-au pierdut orice speranţă. Nici măcar nu întrezăresc Luminiţa de la capătul tunelului.