Natalitatea scăzută și plecările masive din țară pun în pericol sistemul public de pensii
Suntem tot mai puţini şi tot mai bătrâni. Iar natalitatea scade dramatic de la un an la altul. Sunt concluziile unui raport al Comisiei Europene, care atrage atenţia asupra unui declin demografic accentuat. În prezent, o singură pensie este plătită de trei angajaţi. Iar viitorul arată sumbru. Specialiştii spun că trebuie să ne pregătim pentru a primi, şi noi, imigranţi.
De Francesca Simionescu la 19.06.2020, 23:27
- La momentul actual, trei angajați susțin o singură pensie.
- Specialiștii recomandă, printre altele, primirea unui val de migranți.
În satul Arcani, din Gorj, mai trăiesc doar câteva suflete. Majoritatea, vârstnici. Tinerii au plecat în căutarea unui trai mai bun prin alte ţări.
În satul abandonat, fiecare bătrân se gospodăreşte cum poate. Pensiile sunt mici şi încă pot fi plătite de angajaţii de la oraşe. Viitorul, însă, nu arată bine deloc. Astăzi, rata de dependenţă între populaţia activă şi vârstnici este de 30%, adică o singură pensie este plătită de trei angajaţi. În 1990, era de doar 16%.
Declinul demografic este principala problemă cu care se confruntă România, arată raportul Comisiei Europene. Chiar dacă speranţa de viaţă a crescut până la 75 de ani, natalitatea este într-o continuă scădere.
Anul trecut, în ţara noastră, s-au născut 178 de mii de copii. 1990 a fost ultimul an în care am depăşit pragul de 300 de mii de naşteri. Şi momentul care a dat startul marelui exod al românilor în străinătate.
Bogdan Voicu, sociolog: Cererea de forţă de muncă excede numărul de nou născuţi în generaţiile care vin în piaţa muncii. Ceea ce înseamnă că avem nevoie de completare. Completarea poate veni din creşterea fertilităţii sau din migranţi. Toate ţările europene şi-au rezolvat problema cu migranţii care au dus la o creştere a fertilităţii. Noi suntem 10 ani mai târziu. Încă suntem pe platoul de scădere a fertilităţii şi de plecare a românilor din ţară.
Din 1990, rata emigraţiei a crescut ameţitor şi a ajuns la aproape 300%. În 2017, aproape 30 la sută dintre românii plecaţi aveau studii superioare. Printre ei, mulţi medici.
Ioan Mirea, medic rezident: Acest exod al tinerei generaţii de medici din România are ca fundament sistemul în sine, are ca fundament neregulile din viaţa de zi cu zi din spitalele din România. Sunt sisteme de sănătate în ţările de origine germanică în care medicul rezident se duce la un interviu pe post, în spital, el este angajatul acelui spital, îşi desfăşoară activitatea cu medici din acel spital şi nu trebuie să facă drumuri la DSP, la directiile de resurse umane ale spitalelor și să fie tot acest joc şi probleme birocratice.
În plus, priorităţile s-au schimbat în rândul tinerilor. Înainte de formarea unei familii, majoritatea se concentrează pe carieră.
Oana Datki, specialist resurse umane: Companiile îşi doresc o forţă de muncă cât mai rapid pregătită să livreze performanţă, să devină productivă. Dacă la sfârşitul anului trecut şi la începutul acestui an vorbeam despre o rată a şomajului aproape inexistentă în oraşele mari şi vorbeam despre o criză a forţei de muncă, angajatorii căutau oameni şi nu îi găseau, în momentul de faţă ne aşteptăm să se schimbe paradigma.
Pentru că pandemia a schimbat totul. O soluţie ar putea fi schimbarea politicilor publice, care să-i încurajeze pe tineri să rămână în ţară, cred cercetătorii. Dar şi pregătirea României pentru a trece, cu întârziere, prin acelaşi proces prin care au trecut deja statele mai dezvoltate.
Bogdan Voicu, sociolog: Populaţia europeană scade în toate ţările, în absenţa migraţiei. Aparent, noi nu suntem pregătiți să primim un val de migranți dar, pe de altă parte, nici Italia sau Spania nu erau pregătite pentru noi, pentru români, când am ajuns acolo.
În lipsa unor măsuri clare, specialiştii estimează că, în următorii ani, sistemul public de pensii s-ar putea prăbuşi.
