Obiectul vechi de 200 de ani, dat ca zestre de la o generaţie la alta, care nu încetează să uimească. "E de la bunica rămasă"

Tradiţiile româneşti se ţes cu grijă de mii de ani de românii care vor să ducă meşteşugurile mai departe. Războiul de cusut rămâne un obicei pe care familiile din satele din Maramureş încearcă să-l transmită din generaţie în generaţie. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

În satele din Maramureş, credința și tradițiile vechi sunt Biblia după care mii de familii își trăiesc viața. Femeile trecute prin viaţă dau mai departe în tihnă tainele meșteșugului vechi de sute de ani. 

O tradiţie ţesută cu grijă

La poalele munților din Maramureș, într-o casă de lemn din Călinești, veche de 100 de ani, bunica Năstafă şlefuieşte o bijuterie. Un război de țesut care îşi face treaba de 200 de ani, din generație în generație. A fost zestrea cu care a plecat din casa părinţilor când s-a măritat - în sat i se spune tiară.

"De când ţes? De la 12 ani. Săniuţa asta e deodată cu tiara. E de la mama mea, de la bunica mea rămasă", spune Năstafă Ilea, proprietar război de țesut.

Îndrăgostită de tradiţie, Măriuca vrea să îşi pună în gospodărie propriul război de ţesut pe care să-l lase mai departe moştenire. Până atunci învață să ţeasă cămăși tradiționale și haine populare pentru familia ei.

"Noi când ne îmbrăcăm cu o haină făcută din mâinile noastre, nu numai că îţi ţine de cald. Iese în evidenţă şi frumuseţea omului. A ţăranului curat, care a ştiut din nimic să se îmbrace ca un rege", crede Măriuca Verdeș.

Secretele ţesutului la război

Țesutul la război are multe secrete. Dacă vrei să iasă lucru trainic, trebuie musai să începi treaba într-o zi de luni.

Comuna Călineşti este vestită pentru cel mai lung covor făcut de mâinile unei femei pe care tot satul o ştie drept matuşa Ileana. Covorul are 26 de metri, iar de un an oamenii îl pot vedea în Biserica Greco-Catolică din localitate.