Postul Paştelui 2024 începe astăzi, 18 martie. Tradiţii şi obiceiuri în cel mai aspru post al anului
Astăzi, 18 martie, a început cel mai greu şi aspru post din an. Credincioşii ortodocşi renunţă la mâncarea de dulce, lapte, ouă şi mai ales carne! Timp de 48 de zile, se vor mânca doar legume, fructe şi produse care nu sunt de origine animală neagră pentru 48 de zile, cât ţine cel mai aspru post din an, cel al Paştelui.
De Redactia Observator la 18.03.2024, 08:54
Postul Paștelui este considerat cel mai lung și riguros dintre cele patru posturi majore ale anului. Dar această perioadă de 48 de zile nu este doar despre mâncare. Urmează zile şi de curăţire sufletească. În timpul acestui post, creștinii ortodocși au dezlegare la pește doar două zile din toate cele 48 - de Buna Vestire, pe 25 martie și în Duminica Floriilor, pe 28 aprilie.
Postul Paştelui 2024 începe pe 18 martie
Pe 18 martie începe Postul Paştelui, cel mai lung, dar şi cel mai greu post din an. Şi asta pentru că durează 48 de zile şi nu se mănâncă decât de două ori peşte, de Buna Vestire, pe 25 martie și în Duminica Floriilor, pe 28 aprilie. În tot acest timp, credincioşii trebuie să se roage, să îşi facă curăţirea şi spirituală.
Lăsatul Secului pentru Postul Sfintelor Paști este marcat de două etape distincte: Duminica Înfricoșatei Judecăți și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Aceste două momente marchează începutul Postului Mare și sunt însoțite de tradiții și obiceiuri specifice, care reflectă pregătirea spirituală a credincioșilor pentru sărbătorirea Paștelui.
Duminica Înfricoșatei Judecăți este prima etapă a Lăsatului Secului și marchează momentul în care se lasă sec de carne. Acest moment simbolic invită credincioșii să înceapă pregătirea spirituală pentru Învierea Domnului, renunțând la anumite plăceri materiale și concentrându-se asupra vieții spirituale. Odată cu această etapă, credincioșii intră într-un timp de reflecție și purificare interioară, dedicat rugăciunii și postului.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este a doua etapă a Lăsatului Secului, când se lasă sec de brânză. Această perioadă reprezintă o continuare a pregătirii pentru Postul Mare, marcând momentul în care credincioșii renunță și la produse lactate, conform tradiției bisericești. Astfel, se intensifică angajamentul spiritual al credincioșilor înainte de sărbătorirea Paștelui.
În perioada Săptămânii Curate, care urmează Lăsatului Secului de brânză, se respectă diverse tradiții și obiceiuri, menite să consolideze angajamentul spiritual al credincioșilor. Unul dintre aceste obiceiuri este interzicerea țesutului, o practică care subliniază importanța purității și a concentrării asupra rugăciunii și contemplației spirituale.
Cum se ţine corect Postul Paştelui la ortodocşi
De asemenea, în timpul Postului Paștelui, există anumite zile cu dezlegare la pește, când credincioșilor li se permite consumul de pește. Aceste zile includ Praznicul Bunei Vestiri și Duminica Floriilor, cu mențiunea că în anumite circumstanțe, cum ar fi când Buna Vestire cade în primele patru zile ale Săptămânii Patimilor, dezlegarea se face numai la untdelemn și vin.
La Lăsarea Secului trebuie să ne împăcăm cu cei cu care suntem certați, pentru ca Postul Paștelui să nu ne prindă cu apăsări sufletești. În zona Ardealului, una din tradiții spune că de Lăsarea Secului femeile trebuie să spele foarte bine vasele în care au mâncat și gătit, pentru a nu le “spurca” în timpul Postului Mare, cu mâncare de dulce.
Postul Paștelui. Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea Sfintelor Paști este marcată în comunitatea româneasc prin slujbe speciale săvârșite în cadrul Bisericilor Ortodoxe, precum Deniile sau Sflujba de Înviere, curățarea caselor și a curților, ouăle roșii, trecerea pe sub masă dar și de o gamă largă de preparate tradiționale românești.
Ouăle de Paște
În fiecare an, românii vopsesc ouă de Paște pe care le ciocnesc în ziua sfântă cu apropiații rostind cuvintele “Hristos a Înviat” – “Adevărat a Înviat”. În cultura populară, ziua în care se înroșesc oule este joia din Săptamâna Patimilor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouale înroșite în aceast zi, nu se strică tot timpul anului.
Trecerea pe sub masă, în Vinerea Mare
În fiecare an, în Vinerea Mare, creștinii merg la biserică pentru a trece pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf.
Curățenia generală din Săptămâna Mare
În săptămâna mare, oamenii fac curățenie generală în gospodăriile lor. Curțile sunt maturate, gardurile sunt reparate și vopsite, iar casele trebuie să strălucească.
Înnoirea hainelor
Printre altele, românii obișnuiesc să își înnoiască hainele de Paște, atât copiii, cât și adulții, atunci când merg la biserică să treacă pe sub masă. Această tradiție de a purta haine noi în zi.
Ce este interzis să faci în Postul Mare?
- În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii.
- În Postul Paștelui, biserica spune că nu se cântă și nu se dansează.
- În Postul Mare nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
- În Postul Paștelui nu se bea alcool și nu se fumează.
- Nu se mănâncă pește în Postul Paștelui, dacă nu este zi cu dezlegare.
- În Săptămâna Patimilor se ține un post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc. În Postul Paștelui, creștinii trebuie să se roage mai mult.
- În Postul Paștelui este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.
- În postul Paștelui, creștin ortodocșii adoptă o atitudine spirituală, se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimentele precum: carne, brânză, ouă, lapte și pește.
