O româncă dintr-un sat din Transilvania a deschis primul muzeu cu cergi româneşti

După o viaţă petrecută peste ocean, o româncă a decis să se întoarcă la rădăcini, într-un sat din Transilvania, cu o dorinţă de-o viaţă: să pună în valoare cergile româneşti. Şi a reuşit să facă asta. Ea deschide pentru public, primul Muzeu al Textilelor din ţara noastră.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

După o viaţă petrecută peste ocean, o româncă a decis să se întoarcă la rădăcini, într-un sat din Transilvania, cu o dorinţă de-o viaţă: să pună în valoare cergile româneşti. Şi a reuşit să facă asta. Ea deschide pentru public, primul Muzeu al Textilelor din ţara noastră.

Pasionată de când se ştie de ţesături, Florica Zaharia a lucrat aproape 30 de ani la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, însă de România nu a uitat niciodată. Şi-a dorit dintotdeauna ca la un moment dat să revină în ţară şi să transmită mai departe pasiunea ei: cergile care îi fereau pe ţărani de gerul iernilor sau împodobeau, odinioară, casele.

Florica Zaharia, expert conservarea textilelor: Trebuie să ne amintim cergile, trebuie să nu le uităm, sunt foarte importante. Apariţia fibrelor sintetice care au creat acel fals moale şi confortabil, care nu este deloc confortabil şi sănătos

Mircea Lac, profesor de artă populară: Cel mai util lucru fiindcă te apărau de frig. Ţolul, cerga, era plapuma pe care o avem astăzi.

Aşa se face că acum, în satul său natal, din comuna Băiţa, a pregătit pentru iubitorii de artă populară o colecţie impresionantă de cergi, de toate culorile şi mărimile.

Bătrână: Era zestrea mireselor. Le dădeau părinţii zestre la mireasă: cergi, ceaşafuri, pături, prosoape cusute frumos, farfurii cu flori.

Cergile sunt expuse într-un muzeu al textilelor. Primul de la noi din ţară.

Florica Zaharia, expert conservarea textilelor: Am vrut să punem în evidenţă relaţiile tehnologice şi interumane care leagă această tehnologie şi materialele textile care ţin de aceste cergi şi ţolul din zona carpato-balcanică.

Cioban: Mă acopăr de multe ori iarna tot cu dintr-astea. Nu se compară. Am mers cu oile şi toamna plecăm în deplasare cu ele, dacă n-ar fi pieile astea şi şubele astea de lână, cum le zicem noi, n-am putea rezista.

Muzeul îţi deschide azi porţile pentru toţi cei care doresc să descopere valorile tradiţionale româneşti.