România ar putea primi 31,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru recuperare după pandemia de coronavirus

După Autostrada Soarelui s-ar putea să avem și "Autostrada Pandemiei". Jumătatea plină a paharului crizei prin care trece planeta ne-ar putea aduce mai mulţi kilometri de autostradă, reţele de apă şi gaze, spitale noi şi şcoli moderne. Toate pe cheltuiala Uniunii Europene, care a alocat României 31 de miliarde de euro în noul plan de refacere a continentului. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. A fost sechestrat şi torturat. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• Peste 19 miliarde de euro din suma primită ar reprezenta fonduri nerambursabile.
• Banii ar putea fi folosiți inclusiv pentru construirea de autostrăzi.

Criza sanitară ar putea fi şansa României de a termina pe bani europeni proiecte promise de toate guvernările în ultimele decenii. Dacă planul de relansare va fi aprobat de Consiliul European, ţara noastră va avea la dispoziţie 31,2 de miliarde de euro. 

Peste 19 miliarde de euro vor fi fonduri nerambursabile, iar aproape 12 miliarde de euro împrumuturi cu dobândă mică. 

Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene: Banii, după cum avem și noi primele informații, se vor accesa pe baza unui plan de recuperare pe care România va trebui să îl întocmească. Cu cât mai repede va fi să avem metodologia parcursă, cu atât mai repede și în favoarea noastră ca stat membru va fi accesarea aceasta de bani pe care îi putem avea de la Comisia Europeană. 

Siegfried Mureşan, europarlamentar: În următoarele luni, guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene împreună cu Parlamentul European vor decide în ce domenii, pe ce proiecte şi în ce condiţii vor fi alocaţi aceşti bani.

Sunt bani care se pot transforma în investiţii de care vor beneficia românii, mai ales în domenii cheie. 

Dragoş Pîslaru, europarlamentar: România trebuie să devină un şantier. Este vorba de acele proiecte pe care timp de 30 de ani nu am fost capabili să le realizăm pentru modernizarea statului român. E vorba de a termina autostrăzile, de a termina spitalele regionale, de a investi în şcoli, de a investi în infrastructura de mediu, în lucrările publice legate de irigaţii şi de tot ce înseamnă condiţii de locuire, partea legată de sisteme centralizate de alimentare cu energie şi apă în oraşe. 

Autostrada Comarnic-Braşov, cel mai aşteptat proiect de infrastructură, ar putea fi pe lista proiectelor care să beneficieze de finanţare europeană. În prezent, fondurile de coeziune pe care le avem la dispoziţie nu sunt suficiente pentru realizarea celor 52 de kilometri.

Dar nevoile sunt mari, iar banii pot fi cheltuiţi şi altfel. 

Cristian Lungu, Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor: În primul rând aș pune dezvoltarea capitalului românesc și a companiilor românești. Discutăm despre schimbarea administrației.

În afară de aceşti bani, România mai are la dispoziţie alte 31 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020. Din aceste fonduri a primit până acum 12,51 miliarde de euro, adică o rată de absorbţie de aproape 40%.