Românul care a cheltuit două milioane de euro pentru ca utilajele să lucreze singure pe câmp. Câţi bani a câştigat după investiţie

Un soft, o aplicaţie şi un specialist pot programa o fermă întreagă să funcţioneze la milimetru. Calculele pe foaie şi tabelele greu de urmărit sunt astăzi înlocuite cu hărţi monitorizate prin GPS, iar fertilizarea solului se face din dronă. Agricultura viitorului se întâmplă chiar acum şi tot mai mulţi fermieri investesc în tehnologie de ultimă generaţie ca să reducă din pierderi şi să se bucure de recolte mai bogate.

• Câţi bani au dat tinerii pe haine şi pe notele de plată în cluburile de fiţe din Mamaia. DETALII la Obsevator 12:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

''Las tractorul, se aşază singur, indiferent de distanţa de linia de ghidare. Are o funcţie inclusiv de întoarcere automată, la capăt de rând.''

Cu tractoare automatizate cultivă şi Dorin Boboc grâu, rapiţă şi floarea-soarelui pe 1400 de hectare de teren, în Teleorman. De zece ani, nu-i scapă nicio inovaţie. Modernizarea fermei l-a costat peste 2 milioane de euro, însă cu o producţie mai mare cu 50%, n-are niciun regret. 

Dorin Boboc, fermier: Am produs aceeaşi calitate cu costuri mai mici sau o calitate mai bună, cu aceleaşi costuri. E vorba de sute de mii de euro economisiţi sau câştigaţi din sporul de producţie obţinut. 

De când pesticidele, îngrăşămintele şi combustibilul şi-au dublat preţurile, în ferme nu mai e loc de pierderi. Aplicarea variabilă reduce costurile cu până la 30%. 

Alex Karacsonyi, service brand manager: În baza hărţii de aplicare variabilă, se pot orienta ca să ştie ce nutrienţi au nevoie să dea recoltei pentru anul viitor. Dacă ei dau, în medie, acum, 250 kg de azot pe hectar, o să dea exact cât trebuie acolo unde trebuie. 

Utilajele lucrează singure pe câmp

Cultivatorii îşi monitorizează loturile de la distanţă, prin GPS, iar tractoarele ştiu să are, să semene sau să discuiască pe pilot automat. Într-un astfel de tractor, rolul operatorului este de simplu supraveghetor pentru că, odată programat, utilajul îşi face treaba singur şi poate să lucreze aproximativ 100 de hectare de teren pe zi.

Octavian Matei, manager agricultură de precizie: Toate datele pe care le are tractorul şi felul în care lucrează, inclusiv cu utilajele din spate, sunt transmise într-o platformă pe care fermierul o poate superviza.  

Alex Karacsonyi, service brand manager: Dacă dimineaţă i-am spus operatorului să facă lucrarea într-un anumit fel, la prânz, de la birou, pot da o comandă pe calculator şi trimit direct în utilaj noile instrucţiuni. 

Un sistem GPS şi de monitorizare costă în jur de 10.000 de euro. 

Octavian Matei, manager agricultură de precizie: Investiţia se recuperează într-un an, maximum doi.

Din agricultura modernă, nu puteau să lipsească dronele, care fertilizează culturile fără consum de combustibil. 

Bogdan Cotea, reprezentant companie agritech: Aplică tratamente fitosanitare, fungicide, erbicide, insecticide, în momente în care nu ne permitem să intrăm cu utilaje grele pe câmp. Scade foarte mult consumul de apă pentru că merge cu concentraţii foarte mici. 

La digitalizarea agriculturii lucrează şi ministerul, care îşi propune unificarea bazelor de date într-un singur program, până în 2027.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: Fermierul să aibă un cod unic de identificare cum este CNP-ul în platformele pe care le gestionează Ministerul Agriculturii. 

Gestionarea fermelor cu mijloace inteligente contribuie inclusiv la obiectivele de mediu, cu care ne-am angajat în faţa Comisiei Europene. Prin Green Deal, ar trebui să reducem cu 20% utilizarea de îngrăşăminte, până în 2030.