Scornicești, moștenirea grea a Epocii de Aur. Localnicii își câștigă traiul muncind pământul
Au trecut trei decenii de la căderea regimului comunist, însă ecoul acelor vremuri încă răsună. În Scornicești, urbea natală a celui mai iubit fiu al epocii de aur, oamenii se chinuie să facă față unei moșteniri care apasă greu pe umerii lor.
De Redactia Observator la 26.01.2020, 14:55
Au trecut trei decenii de la căderea regimului comunist, însă ecoul acelor vremuri încă răsună. În Scornicești, urbea natală a celui mai iubit fiu al epocii de aur, oamenii se chinuie să facă față unei moșteniri care apasă greu pe umerii lor.
Deşi are statut de oraș după asimilarea a trei comune, localnicii își câștigă traiul muncind pământul. Însă, din cei peste 10.000 de locuitori, doar câteva sute reușesc să își găsească un loc de muncă.
La peste un secol de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu, drumul ne poartă în Scornicești, localitatea sa de baștină. La marginea orașului, găsim câmpuri întregi de ruine.
Printre moloz, ierburi uscate și gunoaie cât vezi cu ochii, Alexandru Turcin își amintește de timpurile de mult apuse. A fost președintele celui mai mare CAP din țară. 17 hectare de sere și alte 5 pe care se creșteau pui pentru carne.
Nici fabricile de lactate sau de bere nu au avut o soartă mai bună. Cei care le-au cumpărat pentru a continua producția, în realitate au valorificat tot ce se putea și le-au lăsat în paragină.
Cu fiecare an, șansele autorităților de a atrage investitori au scăzut. La fel și șansele oamenilor de a-și găsi un loc de muncă.
Pe Bulevardul Muncii suflă un aer de grea apăsare. Încercările megalomane ale dictatorului de a face din Scornicești un oraș înfloritor sunt doar o tristă amintire.
În 1975 în orașul cu 10.000 de locuitori s-a inaugurat stadionul cu 30.000 de locuri. O investiție care nu și-a dovedit niciodată utilitatea și care zace în ruină la doar doi pași de centrul orașului.
Sorin Damean, istoric: Politica aceasta MUSCA a fost dezastruoasă la sate si in mediul rural. Practic, satele au fost golite de țărani. A fost o politică din această de industrializare forțată a României. Deși România a fost mai tot timpul o țară agrară.
O dovedește și realitatea zilelor noastre. Oamenii s-au întors la singura sursă de venit: munca în câmp.
Ion Prioteasa, primar Scornicești: Activitatea de bază în orașul Scornicești este agricultura. Noi avem în jur de 14.000 de hectare numai extravilan.
În singura fabrică din oraș, în care se produc piese de aluminiu, lucrează doar 400 de oameni. Alte câteva zeci de locuri de muncă sunt oferite de o firmă de confecții care funcționează în vestiarele stadionului.
La două sute de kilometri distanţă, dictatorul nu a fost uitat. De ziua lui, zeci de nostalgici au mers la cimitirul Ghencea pentru a depune coroane de flori în memoria celui mai iubit fiu.
