Studiu: Bunăstarea familiei, cariera şi banii, principalele motive de îngrijorare ale românilor între 20 și 40 de ani

Românii între 20 şi 40 de ani au fost cei mai stresaţi în pandemie, iar principala grijă a fost legată de situaţia financiară. Un lucru explicabil, spun specialiştii, mai ales că mulţi s-au confruntat cu nesiguranţa locului de muncă.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Persoanele născute între anii 1980 şi 2000 şi-au făcut cele mai multe griji şi au simţit cel mai acut stresul de la izbucnirea pandemiei. Potrivit unui studiu făcut în 45 de ţări, inclusiv România, principala lor grijă a fost cum se vor descurca din punct de vedere financiar.

Astfel, 61% dintre mileniali, generaţia născută între anii 80 şi mijlocul anilor 90, au spus că au fost stresaţi de problema banilor în această perioadă, care a fost de altfel principala grijă. 58% dintre românii din Generaţia Z, adică cei născuţi între 1990 şi 2010, au avut aceeaşi opinie."Nesiguranţa locului de muncă şi faptul că în jurul lor au început să vadă exemple de oameni care au rămas fără venituri complet sau cărora li s-au redus veniturile foarte consistent şi asta ca perspectivă, poate ca tânăr nu te aştepţi că ar fi posibil", spune Adrian Asoltanie - consultant financiar.

Care sunt cele mai mari griji ale românilor

Studiul arată că, în topul grijilor milenialilor, pe lângă bani, mai sunt: bunăstarea, locul de muncă şi perspectivele de carieră,  iar abia apoi vin starea de sănătate fizică şi mentală. În ceea ce îi priveşte pe cei care au până în 30 de ani, factorii de stres sunt: bunăstarea familiei, urmată de aspectele ce ţin de carieră, bani şi sănătate. Cei mai importanţi factori de stres sunt resimţiţi mult mai intens în România în comparaţie cu media de la nivel global.

Potrivit studiului,  44% dintre românii din generaţia Z sunt stresaţi în cea mai mare parte a timpului, uşor peste media globală. În cazul Generaţiei Z, mai bine de jumătate dintre români spun că sunt stresaţi aproape permanent,cu 5 procente mai mult fata de media globală. Există o diferenţă semnificativă între cele două generaţii mai ales la nivel educaţional, spun specialiştii. Şi tocmai de aceea şi stresul în ceea ce-i priveşte pe cei mai tineri este mai mare. "Există o incertitudine destul de mare pe care tinerii o văd destul de clar. Adică incapacitatea, începând chiar cu sistemul de educaţie, de a oferi condiţiile optime pentru a-şi forma abilităţile necesare pe piaţa muncii", transmite Sebastian Fitzek, cercetător Academia Română.

Preocupările tinerilor din Generaţiile Millennials şi Z s-au schimbat totuşi uşor în contextul pandemiei, atât în România, cât şi la nivel global. Românii rămân mai ancoraţi în aspectele legate de situaţia financiară şi, implicit, de carieră, decât media globală, dominată de preocuparea pentru protecţia mediului, cel puţin în cazul Generaţiei Z.