Un an de pandemie pentru elevii României. Se estimează că zeci de mii de copii au abandonat cu totul școala

Teoretic conectați la școala online, practic deconectați de la Educație. E rezumatul unui an de pandemie pentru elevii României. Cât au pierdut și dacă a meritat, vedeți într-un nou episod din seria Un an de pandemie.

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

Klaus Iohannis: "Şcolile vor fi închise. Activitatea din învăţământul preunivesitar se suspendă!"

Monica Anisie: "Efectele acestei pandemii le vom vedea în educaţie mult mai târziu, nu acum putem să spunem exact cât anume s-a pierdut, ce s-a pierdut" 

Pandemia a trezit educaţia la realitate

Învățământul românesc, blocat în trecut, s-a trezit brusc la realitate când, într-o zi de luni, ne-am încuiat forțat școlile și ne-am închis elevii în case. Pe genunchi, au început calculele. Câți copii din România nu au acces la școala online? Statul a început goana după tablete, sperând că poate recupera, în câteva săptămâni, trei decenii de neimplicare. 

Monica Anisie: "În aprilie, la începutul lui aprilie, am solicitat inspectoratelor şcolare să îmi transmită necesarul. Este normal ca Ministerul Educaţiei să nu ştie, de pe strada Berthelot, ce anume este necesar într-o şcoală"

Alexandra: "Nu am, dar îmi strâng alocația, mai muncesc si eu prin sat cat pot ca sa-mi iau o tableta, un calculator cat de curând"

Calculele de la vârf n-au coincis cu realitatea a un milion de elevi, care nu au avut acces complet la educație, în anul pandemiei. 4 din 10 copii din mediile defavorizate nu au făcut ore în cele 24 de săptămâni de școală online. Fie nu au avut un telefon sau o tabletă, fie nu s-au putut conecta la internet, fie profesorii s-au dovedit neputincioși. După un an, se estimează că zeci de mii de copii au abandonat cu totul școala. Viitorul lor e nesigur. Totul, pentru că, și-n Educație, la fel ca în Sănătate, pandemia ne-a prins nepregătiți. 

Monica Anisie: "A fost o criză prin care am trecut. Poate că nu am comunicat foarte bine. Au fost presiuni foarte mari. Au fost şi zile şi nopţi nedormite. Cred că am descoperit că nu sunt tocmai un bun comunicator şi că aş putea să fac lucrurile mai bine"

Infrastructura în Educaţia online, un element important

Fără infrastructură, nu există educație online. Fără comunicare, se creează haos. E încă o lecție pe care ne-a arătat-o un an de pandemie. De trei semestre, copiii și părinții trăiesc o viață de incertitudini și de reguli care se schimbă peste noapte. 

Klaus Iohannis: "Aşa cum stiti, scoala incepe pe 14 septembrie in conditii cu totul diferite fata de anii trecuti"

Monica Anisie: "Cred că aş fi deschis un pic mai devreme unităţile de învăţământ preşcolar şi unităţile de învăţământ pentru elevii din învăţământul primar"

Diana, elevă: "M-a debusolat chestia asta. Ba e școală online, ba e școală normala. Adică nu se mai hotărăsc și ei odată"

8-9 ani. E vârsta medie la care un copil descoperă independența, formează legături la școală, începe să-și dezvolte noi abilități. Pentru Diana, însă, la fel ca pentru sute de mii de copii de vârsta ei, ultimul an a însemnat izolare, adaptare și-o veșnică schimbare. 

Diana: "Ştiu că stăm în casă pentru că e coronavirus şi e periculos pentru oameni. Mai bine nu mă plângeam când aveam ocazia să stau la after şi la şcoală. Nu mă mai pot obișnui cu școala normală, nici cu aia online acum, pentru că ba e online ba e așa. Când merg la școală față în față, să mă văd, parca simt ca învăț mai mult si e mai bine, pot sa interacționez mai bine cu colegii. Popcorn, păi eu acum plec la școală, trebuie să te las câteva ore singură și după aia ce crezi ca fac? Vin acasă să mă joc cu tine si îmi fac temele. Miau. Știu că nu vrei să plec, dar trebuie"

Școlile funcționează astăzi după trei scenarii. Regulile pot să difere de la o școală la alta și nu depind doar de răspândirea virusului, ci și de vârsta copiilor sau de sistemul de învățământ. Așa se poate trezi o familie cu trei copii în trei scenarii diferite: în bănci, acasă ori hibrid. 

Monica Anisie: "Am plâns de mai multe ori. Şi asta nu dintr-un motiv că, nu ca un, nu ştiu, moment de slăbiciune, ci pentru că nu puteam să fac mai mult"

Neputința e lecția cea mai usturătoare a unui an de pandemie. Nu a unui fost sau actual ministru, ci a sistemului de Educație. Lipsa infrastructurii, nepregătirea profesorilor pentru predarea digitală, distanța dintre minister și școlile reale, blazarea – toate au dus la pierderi suferite chiar de cei în care ar trebui să investim. Elevii. Ce rămâne? Probabil speranța de a putea recupera. E însă cale lungă până acolo. Ce am mai învăţat într-un an de pandemie, vedeţi la Observator.