Video

Un an de pandemie. Oamenii şi-au pierdut locurile de muncă, familiile, sănătatea psihică, iar unele companii nu-şi vor mai reveni niciodată

De Redactia Observator.
Publicat: 16.03.2021, 20:36.
Actualizat: 18.03.2021, 11:03

Lockdown. Un cuvânt care ne-a intrat peste noapte în vocabular şi în viaţă, în martie 2020. Carantina s-a încheiat demult, dar efectul ei de domino se simte şi acum: de la oameni care şi-au pierdut jobul, familia, sănătatea psihică, până la companii care nu-şi vor mai reveni niciodată. Ce preţ a avut izolarea şi dacă a meritat, vedem într-un nou episod din seria Un an de pandemie.

În ziua a şasea a pandemiei, s-a făcut linişte. "Stai acasă" a devenit un îndemn, un fenomen şi apoi o lege care ne-a schimbat complet vieţile. Ziua de 16 martie rămâne în istoria României. A fost ziua în care am trăit inimaginabilul: viteza în care trăisem până atunci, aglomeraţia, goana, totul a dispărut. Lumea s-a oprit brusc, ca într-un film apocaliptic. Şi ceea ce văzusem doar la televizor, în reportaje din China sau din Lombardia, am început să vedem direct pe fereastră.

Klaus Iohannis, preşedintele României: Şcolile vor fi închise. Poate fi, atenţie, poate fi interzisă circulaţia rutieră, fluvială, maritimă sau aeriană.

Raed Arafat, şeful DSU: Pentru noi toţi asta a fost o situaţie nouă.

Dr. Bogdan Opriţa, coordonator Smurd Bucureşti: Toate magazinele erau închise, luminile stinse, era sinistru. Şi atunci am conştientizat că trebuie să ne pregătim ca de război.

Reporter: Şi a fost ca un război?

Dr. Bogdan Opriţa, coordonator Smurd Bucureşti: Da. Şi este ca un război.

Raed Arafat, şeful DSU: Nu mai aveai cinematograf, nu mai aveai restaurant, nu mai aveai teatru.

Klaus Iohannis, preşedintele României: Staţi acasă, pentru a nu ajunge pe un pat de spital!

Sunt scene care peste ani li se vor părea ireale celor care nu le-au trăit. Când le vom arăta istoria noastră în imagini, le vom povesti cum armata păzea străzile goale şi siluete albe dezinfectau fiecare colţ. Cum ne-am închis în case săptămâni în şir, ne-am pus mască şi banala drojdie a devenit o marfă de lux. Şi cum o primăvară întreagă a trecut fără s-o putem admira.

Izolarea a avut şi un preţ măsurabil în bani. 3,9% din PIB a pierdut România, în anul pandemiei. Pentru că atunci când noi ne-am închis în case, economia a rămas pe dinafară. Zeci de mii de firme s-au trezit peste noapte în pragul falimentului şi peste un milion de români - în şomaj tehnic. De fix un an, România e într-un continuu balans pe linia fină dintre criza sanitară și criza economică. Cel care a gestionat economia în anul pandemiei, ministrul Virgil Popescu, priveşte azi înapoi cu un singur regret.

Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei: Dacă ne uităm în trecut, vedem că am fost surprinşi, nepregătiţi complet de această pandemie. Cred că a fost necesar acel lockdown. N-a fost uşor pentru cei din discuţia HoReCa, din Turism. Turismul este foarte sensibil la aşa ceva. Un turist nu pleacă în vacanţă dacă nu se simte în siguranţă. 50% din IMM-uri au fost afectate.

Cu economia gata să se prăbuşească, am avut totuși o plasă invizibilă de siguranță: Internetul. Izolați, ne-am mutat viețile online, am început să muncim de la distanță, să ne facem cumpărături de la distanță, iar companiile care au prins trenul virtual au supraviețuit. Ba mai mult, au înflorit. Comerţul online s-a triplat în pandemie. Şi de la haine sau alimente, am ajuns să comandăm pe internet chiar şi experienţe.

Oana Pascu, antreprenor: În pandemie, s-a dovedit a fi şi experienţa online o experienţă reală, pentru că atunci când nu am mai putut să ne bucurăm de experienţele clasice tradiţionale. Aceasta a fost o alternativă extraordinară. Atelierele private de cooking, de desen, de caligrafie, de pictură sunt foarte foarte multe care foarte uşor se pot face online. Presupune un kit pe care clientul îl primeşte acasă, după care pe Zoom, pe Skype, orice platformă. Dacă, de exemplu doreşti să îi oferi cadou cuiva care adora să călătorească înainte, şi în pandemie sunt puţini limitaţi, există pachetul care conţine o experienţă într-un simulator de Boeing şi e combinat cu o experienţă într-un studio de realitate virtuală. Şi după ce zbori la manşa simulatorului pe un aeroport, orice aeroport din lume pe care îţi doreşti după aceea în studioul de realitate virtuală te poţi duce să vizitezi virtual acest loc.

Mircea Nicoară, profesor online de dans: Am avut experienţa de a-şi chema copiii părinţii la astfel de cursuri sau sora din Franţa sau sora din Anglia. Punte între ţări şi un mod de a petrece timpul împreuna în familie.

Oana Pascu, antreprenor: Online-ul va rămâne cu siguranţă printre noi. Atât ca mod de viaţă, ca business şi inclusiv ca experienţe.

Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei: Cred că oportunitatea acestei pandemii a fost o digitalizare forţată. Mediul de afaceri românesc, IMM-urile s-au obişnuit cu şedinţe, întâlniri virtuale în mediul online. Se fac conferinţe în mediul online. Nu cred că în 2019 se gândea cineva la şedinţe de Guvern online şi uite că s-a putut.

Aşadar, internetul ne-a salvat. Au ajutat şi banii pompaţi în mediul de afaceri. Astăzi, economia României e pe linia de plutire și Comisia Europeană ne plasează între țările care își vor reveni mai rapid după pandemie. Adevăratul preţ al izolării se va vedea, de fapt, în viitor. Când elevii de astăzi vor trage linie şi vor vedea cât au pierdut în anul pandemiei. Pentru că internetul are limitele lui - iar educaţia s-a dovedit a fi aproape imposibil de mutat în lumea virtuală. Cum au trăit copiii şcoala online şi ce răspunsuri are pentru ei Monica Anisie, vedeţi zilele următoare, la Observator.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.