Un bihorean ingenios a salvat un chioşc de flori ce trebuia demolat. În loc a apărut o staţie de autobuz cu muzică şi bibliotecă
Un chioşc de flori pe punctul de a fi demolat a fost reinventat de un bihorean și transformat într-o stație de autobuz. O staţie de bucurie, îi spune el, pentru că este colorată, luminoasă şi primitoare. Are muzică non-stop, o mică bibliotecă şi chiar un colț de citit. Chiar dacă ne-am putea gândi că această stație veselă este într-un oraș modern, ea se află la 20 de km de Oradea, într-un sat de la frontieră, care nu are mai mult de 400 de locuitori.
De Redactia Observator la 12.05.2021, 17:00Flavius a cumpărat anul trecut magazinul de flori din Oradea, după ce vechiul proprietar a renunțat la afacere. L-a desfăcut bucată cu bucată, l-a restaurat și l-a transformat în staţie de autobuz pentru satul Parhida.
Flavius Bunoiu, creator: Staţia veche era cam distusă şi nici nu era foarte sigură. În momentul unei furtuni, pur şi simplu a fost luată pe sus şi răsturnată în şanţ, aşa că am decis să schimb lucrul acesta. Mai mult decât atât, decât funcţionalitatea ei, m-a interesat însă mesajul pentru copiii din acest sat.
Bihoreanul nu a renunţat la visul său
De la acest gând a început totul. După 6 luni de muncă asiduă, Flavius şi-a văzut visul devenit realitate.
''Are aproximativ 10 locuri pe scaune şi mai multe în picioare, este făcut din lemn, lemn stratificat. Are geamuri dublu stratificate din motive şi de siguranţă pentru copii, dacă se sparg să nu se taie în cioburi, dar şi din motive de confort termic.''
Mica insulă de bucurie cuprinde o bibliotecă modestă, dar şi o staţie de radio care funcţionează non-stop. Iar bihoreanul promite chiar mai multe dotări pe viitor.
''Este dotată cu un acumulator. Seara se încarcă din reţeaua de iluminat stradal şi ziua poate să funcţioneze. Şi tot anul acesta am zis că o să o dotăm şi cu staţie de încărcare pentru telefoanele mobile, dar şi cu un punct de internet wifi.''
Proiectul curajos a costat aproape 3.000 de euro și a fost realizat cu ajutorul donațiilor și muncii voluntare a aproximativ 80 de oameni care au dorit să se implice.
''Era nevoie. Era necesar. A înfrumuseţat satul.
Aţi văzut că are scaune, are bibliotecă.
Da, chiar şi eu am citit o carte şi am dus-o înapoi. Şi mai am câteva, am zis că o să duc şi eu.''
''Noua staţie e foarte frumoasă şi adăpostită, deci nu plouă, nu bate vântul. Aia din fierul ăla se mişcă, Doamne fereşte, cade în capul unui copil.''
În zilele următoare, Flavius își dorește să amenajeze și împrejurimmile staţiei de bucurie. Vrea să creeze un spațiu verde, de relaxare, cu bănci, loc de joacă și o masă cu tablă de șah.