Cum depistăm un fake news pe Facebook după scoaterea fact-checking. Interviu cu Alexandra Cernian, specialist al CE
Decizia controversată a gigantului Meta de a renunţa la acel fact-checking, pe scurt, la bariera împotriva dezinformării masive ridică mari semne de întrebare pentru că nu face altceva decât să agraveze problema dezinformării.
De Redactia Observator la 23.01.2025, 15:03
Practic lasă cale liberă ca manipularea, dezinformarea şi confuziile să ajungă şi mai repede la noi. Şi vine pe un fond în care fake news-ul era oricum un fenomen în creştere. Văd şi românii asta: 75% cred că ştirile false sunt o problemă foarte mare în societatea românească.
De altfel, mai bine de 70% dintre români cred că au fost expuşi ştirilor false, într-o mai mică sau o mai mare măsură. Până la ce fac ei, cei de la Meta, să vedem ce putem face noi. Poate că este timpul, mai mult ca oricând, să devenim propriii noştri fact-checkeri. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Alexandra Cernian, specialist în inovație tehnologică pentru Comisia Europeană.
Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite
- Meta a urmat exemplu X. X-ul renunţase la acest fact-checking de mult. Hai să vedem pe scurt ce înseamnă acest fact-checking, un algoritm, oameni care stau la calculatoare şi verifică?
- O combinaţie. E o combinaţie de algoritmi bazaţi pe inteligenţa artificială, de cel mai multe ori combinată şi cu oameni, profesionişti care completează cumva rezultatele algoritmilor pentru situaţii mai complexe în care algoritmul nu poate să scoată un rezultat concret.
- Evident, totul menit să elimine acele fake news despre care cu toţii ştim. Acum ce se va întâmpla?
- Dezinformarea, fake news, este cea mai importantă categorie din ce reuşeşte să elimine aceşti algoritmi, dar pot fi şi informaţii cu date false, cu date care nu sunt reale sau cu precizie, cum ar trebui.
- O problemă cu dezinformarea este faptul că ea este de cele mai multe ori trunchiată. Adică, sunt fraze care conţin o parte de adevăr şi o parte de minciună şi atunci e destul de complicat. Nu ştiu dacă inteligenţa artificială poate să facă asta. Aş vrea să ridicăm problema AI-ului în mod special pentru că eşti expertă în asta, dar şi pentru că noi şi astăzi am avut încă o ştire cu cazuri în care AI-ul mai curand ne păcăleşte. Apar tot felul de filmuleţe false, înregistrări false, ne falsifică vocea, faţa. Mai curand vedem această faţă a inteligenţei artificiale. Poate ea să fie şi un păzitor al adevărului?
- E o armă cu două tăişuri, ca orice instrument. Gândiţi-vă la AI ca la o unealtă până la urmă. La fel cum avem un calculator la îndemână, la fel putem să folosim şi inteligenţa artificială în diverse feluri. Depinde de noi cum o folosim. Ca în orice alt domeniu sunt şi utilizatori care vor vrea să o folosească în scopuri bune şi alţii care vor vrea să o folosească în scopuri mai puţin bune. Dacă un utilizator vrea să trunchieze acum un material video cu tine şi să te facă să spui altceva are posibilităţile tehnologice să o facă.
- Dar consecinţe există? Eu pot să îi fac ceva dacă face asta?
- Din păcate, nu. Momentan, cadrul legislativ nu prevede nimic concret în aceste privinţe, e un mare vid acolo. Este necesar să atragem un mare semnal de alarmă.
- Din păcate, repercursiunile pot fi grave. Am văzut zilele trecute cazul acestor fete dezbrăcate prin AI de un coleg. În acelaşi timp, putem să vorbim la scară largă, de alegeri influenţate peste tot şi îl vedeam zilele trecute pe prim-ministrul Spaniei care spunea că lucrurile au scăpat de sub control şi că Europa ar trebui să preia din nou controlul pentru că sunt mai multe entităţi. Avem America de o parte, unde vedem ce se întâmplă, dar totuşi, în Europa, noi suntem obişnuiţi cu nişte graniţe, cu nişte limite faţă de America, nu?
- Mult mai mult, mult mai multe. Şi ca dovadă, în America se renunţă acum la orice a însemnat reglementare sau tentativă de legislaţie pe inteligenţa artificială, iar în Europa a fost adoptată anul trecut legea inteligenţei artificiale, care prevede nişte reglementări mai stricte pentru cei care dezvoltă şi utilizează AI.
- Alexandra, am văzut în ultima vreme chiar voci atât din partea mediului expert, cât şi a consumatorilor, care spun că internetul a devenit ceva ce nu mai înţelegem. E atât de multă informaţie falsă acolo, încât şi ca cunoscător într-un domeniu să fii păcălit. Din punctul vostru de vedere, cât ne mai putem baza pe internet?
- Contextul de acum pune mult mai multă presiune pe noi ca utilizatori, să ne păzim de informaţiile false şi de dezinformare. Ce putem face? În primul rând, să rămânem foarte vigilenţi şi să rămânem sceptici la ceea ce vedem pe internet. Mai ales dacă pare prea frumos sau vedem ceva care pare extrem de şocant să facem un pas înapoi şi să analizăm mai bine informaţia. Cum o analizăm? Cu variantele tradiţionale, verificăm din mai multe surse.
