O practică veche de 2.000 de ani pentru diagnosticarea bolilor, reînviată de AI. Are o precizie a diagnosticului de 94%

Se spune în popor că ochii sunt fereastra sufletului, iar acum cercetări ştiinţifice indică faptul că limba ar putea oglindi sănătatea unei persoane. O practică veche de peste două milenii în fitoterapia chineză – examinarea limbii umane pentru a detecta semne de boală – revine în prim-planul îngrijirii moderne a sănătăţii, datorită inteligenţei artificiale (AI).

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Sistemele de diagnosticare utilizate în mod tradiţional de către fitoterapeuţii chinezi şi bazate pe examinarea limbii umane pentru a detecta semne de boală, câştigă popularitate în întreaga lume, în special în contextul monitorizării sănătăţii de la distanţă.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Technică (MTU) din Bagdad şi de la Universitatea Australia de Sud (UniSA) oferă acum o dovadă suplimentară a acurateţei remarcabile a acestei tehnologii în detectarea bolilor.

Specialiştii de la MTU şi UniSA au exploatat puterea unei camere web şi a unui computer pentru a capta imagini cu limbile pacienţilor, concentrându-se asupra a 50 de persoane afectate de afecţiuni precum diabet, insuficienţă renală şi anemie.

Cum funcţionează "diagnosticarea" pe baza inteligenţei artificiale

Echipa a comparat apoi culoarea limbii cu o bază de date cuprinzătoare de 9.000 de imagini. Folosindu-se de tehnici avansate de procesare a imaginilor, cercetătorii au obţinut o rată de precizie a diagnosticului de 94%, în comparaţie cu rezultatele tradiţionale de laborator.

Sistemul a generat în mod automat mesaje vocale care specificau culoarea limbii pacientului şi boala detectată. Specialiştii au explorat progresele globale în diagnosticarea bolilor asistată de calculator pe baza culorii limbii.

„Cu mii de ani în urmă, medicina chineză a fost pionierul practicii de examinare a limbii pentru a detecta bolile”, spune Ali Al-Naji, profesor asociat adjunct la MTU şi UniSA, într-un comunicat al universităţii.

Potrivit acestuia, medicina convenţională a aprobat de mult timp această metodă, demonstrând că în ceea ce priveşte, culoarea, forma şi grosimea limbii, acestea pot dezvălui semne de diabet, probleme hepatice, probleme circulatorii şi digestive, precum şi boli ale sângelui şi ale inimii.

Făcând un pas mai departe, noi metode de diagnosticare a bolilor în funcţie de aspectul limbii se fac acum de la distanţă, folosind inteligenţa artificială şi o cameră foto – chiar şi un smartphone. Analiza computerizată a limbii este foarte precisă şi ar putea ajuta la diagnosticarea bolilor de la distanţă într-un mod sigur, eficient, uşor, nedureros şi rentabil, spun autorii studiului.

Acest lucru este deosebit de relevant în urma unei pandemii globale precum cea de Covid, unde accesul la centrele de sănătate poate fi compromis, explică Al-Naji, detaliind evoluţia acestei practici străvechi în era digitală.

Pentru diagnosticarea anumitor boli ar putea fi folosit inclusiv un smartphone

Boli distincte manifestă culori specifice ale limbii: pacienţii cu diabet prezintă adesea o limbă galbenă, în timp ce pacienţii cu cancer pot avea o limbă purpurie, cu un strat gros şi gras. Pacienţii cu accident vascular cerebral acut, pe de altă parte, pot prezenta o limbă roşie şi strâmbă.

Un studiu separat, realizat în Ucraina în 2022, a examinat imaginile limbii a 135 de pacienţi Covid cu ajutorul unui smartphone.

Rezultatele au arătat că 64% dintre cazurile de infecţie uşoară prezentau o limbă roz pal, 62% dintre cazurile moderate prezentau o limbă roşie, iar un procent izbitor de 99% dintre infecţiile Covid severe s-au corelat cu o limbă roşu închis.

Investigaţiile anterioare care au utilizat sisteme de diagnosticare a limbii au identificat în mod eficient afecţiuni precum apendicita, diabetul şi bolile tiroidiene. Specialiştii spun că este posibil să se diagnosticheze cu o precizie de 80% mai mult de 10 boli care cauzează o schimbare vizibilă a culorii limbii.

„În studiul nostru am obţinut o precizie de 94% în cazul a trei boli, şi există potenţialul de a perfecţiona şi mai mult această abordare”, au scris autorii care şi-au publicat cercetarea în revista AIP Conference Proceedings.