Zăpada proaspătă e comestibilă, spun cercetătorii români

Câte bacterii vin la pachet cu o înghiţitură de omăt? Este o întrebare frecventă a părinţilor care îşi ceartă copiii când îi văd că mănâncă zăpadă.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Câte bacterii vin la pachet cu o înghiţitură de omăt? Este o întrebare frecventă a părinţilor care îşi ceartă copiii când îi văd că mănâncă zăpadă, dar şi a cercetătorilor. Pentru prima oară, specialiştii din România vin cu un răspuns. Timp de două luni, un profesor din Miercurea Ciuc a luat probe de zăpadă din oraş. Concluzia: nu e un pericol atât timp cât este proaspătă. Descoperirea sa a făcut înconjurul lumii, iar echipa Observator a ajuns chiar în laboratorul unde a studiat cât de comestibilă e... zăpada. 

"Am văzut copii mâncând zăpadă, ca tată, ca şi microbiolog, mi-am pus întrebarea: cât de sigur este mâncatul zăpezii?", dezvăluie cercetătorul Mathe Istvan.

Aşa a pornit experimentul echipei de microbiologi ai Universităţii Sapienţa, din Miercurea Ciuc. Înarmaţi cu eprubete, aceştia au ieşit în parc să colecteze mostre. Au adus în laborator zăpadă proaspătă, dar şi mai veche. 

După ce au numărat microorganismele găsite în omăt, a venit concluzia.

"După analizele noastre, în zăpada proaspătă sunt foarte puţine bacterii, reprezentând un risc scăzut asupra sănătăţii umane", explică Mathe Istvan.

Însă, în funcţie de timpul scurs de la depunerea zăpezii, situaţia se schimbă. Conform studiului, în primele 24 de ore de la depunere, un mililitru de zăpadă topită conţine cinci bacterii. Aşadar, nu reprezintă un pericol, Însă, zăpada veche de două zile are deja 65 de bacterii într-un mililitru. La patru zile de când s-a depus, omătul adună 104 bacterii. Iar după o săptămână, 180 de bacterii.

Bacteriile în zăpadă:

• Zăpada veche de o zi: 5 bacterii/mililitru

• Zăpada veche de două zile: 65 de bacterii/mililitru

• Zăpada veche de patru zile: 104 bacterii/mililitru

• Zăpada veche de o săptămână: 180 de bacterii/mililitru

Rezultatele din laborator nu par surprinzătoare pentru mulţi români. Obişnuiţi încă din copilărie cu ideea că mâncatul zăpezii înseamnă... o gură de sănătate.

Un studiu similar realizat în Canada arăta, însă, că puritatea zăpezii depinde de poluarea din zona în care aceasta se depune. În oraşele în care se acumulează multe noxe, zăpada se impregnează rapid cu substanţe toxice, precum benzen sau toluen.