Cum vor arăta fermele viitorului? Plantele vor putea fi cultivate fără să fie nevoie de pământ sau de lumina soarelui

Fermierii viitorului vor fi roboţi. Iar plantele vor putea fi cultivate fără să fie nevoie de pământ sau de lumina soarelui.

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

Tehnologia a schimbat, mai ales în ultimii ani, modul în care oamenii făceau în mod obişnuit anumite lucruri. Chiar și una dintre cele mai tradiționale industrii, agricultura, a înțeles ca viitorul ei este unul în care tehnologia va juca un rol foarte important. 

Interesul pentru aceasta industrie se vede și prin activitatea fondurilor de investiții din Europa care au finanțat start-upuri de agritech și agrifood cu peste 3 miliarde de dolari din 2019 pana în 2021. În România, aceleaşi domenii, au atras, între 2018 și 2021, finanțări de de aproximativ 4 milioane de dolari. Iar viitorul în agricultura pare să aparțină dronelor, sateliţilor, tractoarelor autonome, roboților și biotehnologiei. 

Una dintre cele mai importante inovaţii din agricultură sunt fermele verticale, supranumite şi fermele viitorului, special create pentru zonele urbane. Legumele aici cresc într-un mediu total controlat, fără a fi plantate în pământ şi fără a primi lumină direct de la soare. Siguranţa consumatorului este şi ea bifată prin lipsa pesticidelor, iar cantitatea de apă folosită poate fi redusă cu până la 95%. Se estimează că astfel de ferme pot fi de până la 400 de ori mai productive decât fermele tradiţionale în aer liber. 

Fermele viitorului au nevoie şi de fermieri pe măsură. Aici intervin roboţii, fie că sunt folosiţi pentru mini-grădini sau pentru culturi întinse pe zeci de hectare. 

Un start-up american a reuşit să creeze un braţ robotic imprimat 3D care poate să planteze, să ude, să monitorizeze şi să fotografieze recolta. Iar fermierul poate controla toate acestea dintr-o aplicaţie, exact ca într-un joc video. Compania spune că robotul poate produce în fiecare zi suficiente fructe şi legume pentru a hrăni o familie de patru sau cinci persoane. 

Sunt însă şi roboţii care se comportă ca nişte adevăraţi gardieni ai culturilor. Un asemenea robot vine din Elveţia şi se laudă că poate economisi aproximativ 95% din cantitatea de pesticide folosită în mod normal. Datorită tehnologiei de precizie şi a senzorilor, robotul poate elimina buruienile aplicând cantităţi atent măsurate de pesticid exact în locul în care se află dăunătorii. 

Tot în sfera echipamentelor autonome avem tractoarele şi dronele, care sunt de aşteptat să revoluţioneze industria agricolă. 

Tractoarele autonome pot fi controlate de la distanţă de un fermier care stă în confortul propriei locuinţe şi odată trimise pe teren işi pot desfăşura activitatea independent. 

Avantajul dronelor, în schimb, este că pot zbura deasupra câmpurilor şi folosesc un număr mare de senzori prin care pot colecta date, pe care le transformă ulterior în recomandări relevante pentru fermieri. De asemenea pot fi folosite pentru pulverizarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor, pentru irigare, dar şi pentru detectarea unor eventuale boli ale plantelor. 

Principalele avantaje ale utilajelor agricole autonome sunt reducerea costurilor cu forţa de muncă, transferul instant de date şi cel mai important - capacitatea de lucru non-stop. 

Rolul tehnologiei în agricultura viitorului este să genereze costuri mai mici, venituri mai mari, să limiteze risipa și chiar să fie mai prietenoasa cu mediul. 

Mai ales că experţii ONU trag un semnal de alarmă că în următorii 50-60 de ani va trebui să producem mâncare cât pentru ultimii 400 de ani. Şi cum suprafața agricolă rămâne cam aceeași, soluția nu poate veni decât de la tehnologii care să crească eficienţa.