Video Directorul Centralei de la Cernavodă, întrebat dacă există risc de securitate nucleară pentru România

• Există risc de securitate nucleară pentru România?
• Câţi bani s-au pierdut în cele 130 de zile 

"Vremuri fără precedent. N-a mai fost niciodată în istoria înregistrată în România acest nivel al Dunării. Nu producem energie. Faptul că nu mai avem această capabilitate, capacitate ne afectează foarte mult. Nu putem vorbi de riscul de securitate nucleară la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Suntem opriţi în condiţii de siguranţă", a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. 

În spatele acestor ziduri de beton este casa pompelor reactoarelor nucleare care sunt responsabile de răcirea unităţilor 1 si 2. Şi în momentul în care ele funcţionează, dar şi în momentul în care sunt oprite ca acum. Apa este în acest moment la un nivel minim istoric de 1.65 metri. 

Există risc de securitate nucleară pentru România?

Un reactor nuclear, în stare de funcţionare, are nevoie de 50 metri cubi pe secundă, debit de apă pentru răcire. În stare oprită, de 7 metri cubi pe secundă, pentru sistemele secundare şi corul reactorului, care rămâne activ chiar și când nu funcţionează.

Un reactor nuclear de la Cernavodă este răcit prin intermediul a 4 pompe de mare capacitate. Apa are acum la 1 metru 65 adâncime. La 1.45m, trei dintre pompe sunt oprite. La 1.05m, situația se apropie de o situație critică. Atunci, sunt oprite toate pompele şi se trece la sistemele de rezervă.

"La 1.05 se spune ca nu mai avem apa pe Dunăre, din punctul nostru de vedere.  Sub Centrala Nucleară de la Cernavodă, pe acest amplasament, există acest lac, pânză freatică. Am instalat pompe speciale, pompe de foraj din foraj. Forajul din apa fratică ne asigură răcirea Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru perioada de oprire fără probleme", a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. 

Puţurile de mare adâncime, săpate la 700m, pot intra în circuitul de răcire al reactoarelor. Două sunt chiar sub amplasamentul Centralei, al treilea este la aproximativ 1km distanţă. Rolul lor principal este de a asigura apa potabilă pentru Centrală şi pentru Staţia de Tratare a apei Potabile de pe amplasament.

"Pot puţurile de mare adâncime şi pompele pe care le-aţi instalat în pânza freatică să asigure aceşti 7 m pe secunda? Odată cu trecerea timpului necesarul de căldura pentru răcirea reactorului scade necesarul de răcire pentru reactor este asigurat", mai spune Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. 

Rolul Centralei Nucleare pentru Orașul Cernavodă este dublu. Instalaţiile sunt şi furnizor de termoficare. Aşa că, din 13 august, de când Unitatea 2 a fost oprită controlat, oraşul nu mai are apă caldă şi căldură.

"Cernavodă nu are apă. Încălzim la oală, ne spălăm, vai de capul nostru. Mai folosim şi serveţelele". "Greu, foarte greu. Greu cu încălzirea apei, consum în plus la butelie, apă, electricitate. Da, da. Cam încă jumătate faţă de cât plăteam". "Încălzim apă la oală şi ne splăm ca pe vremuri", spun oamenii.

"Avem soluţii pe care le vom implementa în următoarele zile pentru că este frig. Ne cerem scuze si pe aceasta cale, colegilor sau locuitorilor orasului", a declarat Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. 

Între timp, Apele Române au început evacuarea apei din lacurile de acumulare. Din Iezer, de pe valea Mostiștei, vin 20 de metri cubi pe secundă în plus. Și acest lucru va continua până pe 18 octombrie. Apă este eliberată controlat și din acumulările Izbiceni - de pe Olt și Mihăilești - de pe Argeș.

Câţi bani s-au pierdut în cele 130 de zile 

"Apele Române au luat nişte măsuri. Aceste măsuri nu pot ţine pe un termen lung, poţi să faci această deversare doar pentru câteva zile, pentru a trece acest prag. Prognozele nu sunt bune. Nu arată bine, nu arată a repornire de unităţi nucleare, mai spune Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă. 

Întrebat câţi bani s-au pierdut în cele 130 de zile, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă a completat: "Avem calculul, dar nu pot să-l spun în valoare numerică, dar sunt valori foarte mari​".

Centrala Nucleară a fost oprită complet pe data de 13 August 2026. Lipsa producției energiei nucleare reprezintă pierderi economice majore, de până la 5 milioane de euro pe zi, susţin specialiștii în energie. În timp ce Dunărea este la un minim istoric, sub 1.200m3/s, față de aproximativ 4.000m3/s, cât ar trebui să fie în această perioadă. 

"Este clar că se putea face mai mult. Soluţia pentru noi ar fi fost barajul de la Bala despre care se discută. Costă, dar dacă pui în balanţă faptul că stai oprit luni de zile şi vorbim de foarte mulţi bani pe care îi pierde societatea prin neproducerea de energie electrică, la un moment dat, se justifică toate aceste cheltuiei. Lumea se schimbă, clima se schimbă, nu mai vorbim de debite care sunt la 30 de ani sau la 100 de ani, vorbim de debite care pot apărea la 1.000 de ani si atunci învătătura este ca trebuie să ne adaptăm la soluţii pentru a aduce mai multă apă spre Centrala Nucleară la Cernavodă", a mai spus Romeo Urjan.

Cum putem aduce mai multă apă la Centrala Nucleară de la Cernavdă, şi cum putem evita repetarea unei crize ca cea în care suntem acum, aflaţi într-un nou material, exclusiv, la Observator şi pe observatornews.ro.