Video Evadare în Dealu Mare, evenimentul la care au participat sute de iubitori ai vinului. Numărul turiştilor din podgorii s-a triplat

În zona Dealul Mare, unde ajungem rapid cu maşina de la Bucureşti, sunt peste 50 de crame. 15 dintre ele au avut vizitatori în acest sfârşit de săptămână. Organizatorii au pus autobuze la dispoziţia turiştilor care nu au dorit să conducă. Fiecare a plătit 300 de lei pentru a afla tainele a trei podgorii şi pentru a degusta din licoarea bahică. 

Turismul viticol a început timid în România în 2012

În pandemie, restaurantele au fost mult timp închise iar petrecerile de nuntă, interzise, aşa că producătorii de vinuri au căutat soluţii ca să îşi vândă mai bine produsele. Aşa se face că, în ultimii doi ani, numărul turiştilor din podgorii s-a triplat. 

Alina Iancu, expert turism viticol: Vizitele la crame îţi permit să-ţi faci produsul mai bine cunoscut şi bineînţeles să vinzi vinul de la cramă este o investiţie pe termen lung, dar care pe de altă parte îţi diminuează alte bugete pe care tu le aloci pentru a te promova la nivel naţional. Vizita la cramă fidelizează mult mai bine clientul pentru că intră în contact exact cu locul în care se produce vinul pe care tu încerci să-l promovezi.

Bogdan Anghel, director general: Faptul numărul 1: cramele încep să se deschidă, încep să înţeleagă nevoia de investiţii în zona aceasta, apar oameni specializaţi pe zona de primire a oaspeţilor, iar numărul 2: şi turiştii vor să extindă plaja de evenimente la care pot asista şi au descoperit acum cât de bine se pot simţi în mijlocul unei crame.

Roxana Ilinca, consultant în turism: Se observă această tendinţă în ultimii ani, iar anul acesta cererile au explodat. Fie că vorbim de turiştii individuali care doresc să se bucure de un weekend altfel, fie că vorbim de evenimente de tip corporate, teambuilding, cererea este într-o continuă creştere. Sunt crame care oferă servicii complexe, iar turiştii sunt nerăbdători să le încerce.

Mihai Caloiu, reporter Observator: La una din cramele situată în Podgoria Dealu Mare traseul vinului porneşte chiar de la baza celor 30 de hectare. Până la jumătatea lunii septembrie au fost culese aproximativ 250 de tone de struguri, adică echivalentul a 150.000 l de vin.

Alina a construit harta vinului în anul 2007. Aceasta era o necesitate deoarece turiştii o cereau încă de atunci printată,însă ea exista doar în format virtual. Sau, cum spune autoarea: "o hartă strânsă în mâini este o nostalgie palpabilă". La mare căutare sunt şi cramele din Banat-Crişana, Transilvania, Vrancea sau Constanţa. 

La nivel european, România ocupă poziţia a cincea la producţia de struguri, după Italia, Spania, Franţa şi Germania.Cele mai reprezentative soiuri locale de struguri sunt: Feteasca Regală, Grasa de Cotnari, Feteasca Albă, Novac, Tămâioasa Românească şi Feteasca Neagră.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰