Video Zona care aduce 3% la PIB, aproape de a se bloca definitiv. 150.000 de angajaţi produc 10 miliarde de euro
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Zona care contribuie cu 3% la PIB-ul României este şi locul în care şoferii pierd ore în şir în trafic. Vorbim despre zona de nord a Capitalei care este cel mai mare pol de business din ţară. O zonă care s-a dezvoltat ca un paradox urbanistic cu zeci de clădiri de birouri, multinaţionale care produc miliarde de lei şi multe blocuri de locuinţe, în timp ce infrastructura a rămas la nivel de promisiuni. Cât ne costă să reparăm şi mai ales în cât timp, aflăm acum dintr-un nou episod al campaniei Coşmar Residence.
Nordul Capitalei, cel mai mare hub de business din România, se sufocă sub ochii noştri. Aglomeraţie, claxoane, poluare şi mult prea multe ore pierdute în trafic.
Infrastructura nu a ținut pasul cu dezvoltarea
"Atâtea corporaţii, ce să mai?! Asta este", a spus o persoană.
Mai exact, 5.400 de firme cu 150.000 de angajați care vin în fiecare dimineață la sediile corporațiilor aflate pe 4-5 artere din nordul Capitalei. Sunt bulevarde doar în acte, pentru că, în realitate, sunt artere care nu mai pot să suporte traficul adus de dezvoltarea de business din această zonă. Și o să vă întrebați de ce? Pentru că autoritățile locale nu au ținut pasul cu dezvoltarea de aici, în timp ce toate planurile lor de infrastructură au rămas, în timp, doar desene pe hârtie.
Am pus cap la cap toate aceste planuri pentru a vedea cum ar fi trebuit să arăte zona de business, cu toate promisiunile făcute de-a lungul anilor: poduri, pasaje, artere supralărgite şi transport public eficient. Însă planurile au rămas pe hârtie, iar traficul sugrumă afacerile de miliarde din nordul Capitalei.
De ce a ajuns zona Pipera una dintre cele mai aglomerate din București
"Din păcate, zona Pipera este deservită doar de patru artere mari: Erou Iancu Nicolae, Pipera, DN1 și Fabrica de Glucoză. În situația în care există cele patru mari artere, iar între ele există aproximativ 20 de străzi care trebuie lărgite sau create în acest perimetru, ele sunt aprobate de destul timp, dar încă nu au fost lărgite, nu s-au făcut modificările în teren. Noi putem să ne dăm seama, și când mergem cu metroul, că este destul de mare aglomerație și se ajunge greu, cu toate că aceasta este zona cea mai profitabilă a României", a declarat Radu Negoiță, arhitect.
Zona contribuie cu aproape 3% la PIB-ul României. Anual, firmele din nordul Capitalei au afaceri de 51 de miliarde de lei, aproape 10 miliarde de euro.
Primele clădiri de birouri s-au ridicat aici acum mai bine de două decenii. Au urmat, firesc, blocurile de locuinţe.
Andrei Diaconescu, CEO firmă de dezvoltare imobiliară: Avem 15 dezvoltări. Valoarea totală probabil depăşeşte 3 miliarde de euro.
Reporter: O dezvoltare făcută pe parcursul a câţi ani?
Andrei Diaconescu: În ultimii 10 ani. Deci practic de 10 ani construim aici în zona de nord şi avem proiecte pentru următorii 10 ani.
Andrei Diaconescu este CEO-ul celui mai mare dezvoltor imobiliar din România. cu o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei.
"Oamenii îşi doresc să muncească aici, îşi doresc să locuiască aici. Ca atare, atât zona de birouri s-a dezvoltat preponderent în zona de nord dar si dezvoltatorii imobiliari au targetat zona de nord pentru că există cerere", a spus Andrei Diaconescu.
În ultimii 20 de ani, peste 150.000 de oameni s-au mutat cu locuinţa aici. Infrastructura a rămas pe loc, însă "nordul" atrage ca un magnet.
"La un moment dat s-a pus problema în cazul companiei noastre să ne mutăm în Cotroceni. Reticenţa a fost maximă. Toată lumea a vrut să rămână în nord", a completat Andrei Diaconescu.
Şi a rămas, cu speranţa că într-o zi va avea şi pe unde să ajungă la birou, la şcoală sau acasă.
"Sincer, aşteptările mele erau să se întâmple lucrurile mai repede şi din partea autorităţilor locale dar ăsta e nivelul politic în România. Cred că există o incapacitate fundamentală a administraţiei de a administra banul public. Un ecosistem care din păcate, este greşit. Ce pot să vă spun este că din partea domeniului privat noi facem tot posibilul astfel încât să ridicăm standardul de dezvoltare al acestei ţări, sperând că şi zona administrativă ne va prinde din urmă la un moment dat", a mai spus Andrei Diaconescu.
"Situaţia gestionării urbanismului în Bucureşti este catastrofală aproape. Există această lipsă de coerentă, de lipsă de viziune a unor primari. Nu a existat această coerenţă", a afirmat Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect şef al capitalei.
Cum au contribuit planurile urbanistice zonale la aglomerația din Pipera
Gheorghe Pătraşcu a fost timp de 8 ani, arhitectul şef al Capitalei. Spune că tot haosul din nord a pornit de la lipsa unui plan urbanistic general adaptat la dezvoltarea rapidă a acestei părţi de oraş.
"E o lipsă de coordonare a dezvoltării. Asta e evidentă la Bucureşti, nu trebuie să fii mare specialist. Mi se pare absolut de neiertat faptul că un oraş ca Bucureştiul, capitală europeană, să nu aibă un plan de urbanism de vreo 30 de ani aproape. Mie mi se pare că e absolut condamnabil ca tu ca autoritate să nu rezolvi într-un fel această problemă. Atunci ia o decizie radicală, stergi tot ce a fost cu buretele si faci un alt concept. Dar din păcate eu cred că este şi lipsă de profesionalism", a completat Gheorghe Pătraşcu.
În lipsa unui plan general, fiecare dezvoltator care a vrut să construiască ceva a fost nevoit să facă un plan urbanistic zonal. Practic, un plan individual, făcut doar pentru terenul pe care se construieşte, FĂRĂ o dezvoltare a infrastructurii din zonă. O modalitate perfect legală, dar care a adus haosul şi aglomeraţia pe care le vedem astăzi.
"Zona privată a apelat la PUZ-uri. Problema unui puz care este comandat de un privat pe o anumită zonă care îl interesează strict pe el, este că el va fi aprobat, va fi pus în fapt pt că el respectă legea doar pe zona pe care o reglementează el dar dacă fix pe o parcelă din vecinătate, altul face acelaşi procedeu, noi vom avea două zone, are se raportează la aceeaşi arteră de circulaţie Si atunci, în situatia in care am mai multe puz-uri dar ele laolaltă nu sunt supuse unei imagini de ansamblu coerente si probată prin studii de fundamentare, nu avem nimic. Şi nu funcţionează", a afirmat Radu Negoiţă.
Aşa au ajuns să se construiască blocuri cu zeci de etaje pe o infrastructură subdimensionată, cu sute de mii de maşini înghesuite pe străzi gândite cu decenii în urmă, când în zonă nu erau decât câteva fabrici. Somnul autorităţilor a născut un monstru urbanistic.
"În principiu, reteaua majoră este foarte greu de dezvoltat pentru că sunt construcţii care sunt fixe, spaţiul este limitat. Există o problemă mare: bugetul pt exproprieri care este consistent. Sunt mult prea multe lucruri de rezolvat ca să poti să zici că ai timp şi buget pt tot. Si acum suntem in buc intr-o situatie in care suntem obligati să le facem că nu mai merg", a declarat Silviu Brăteanu, specialist proiectant.
Ciprian Ciucu și Rareș Hopincă, despre investițiile amânate în nordul Bucureștiului
De 20 de ani, mediul privat se dezvoltă, iar statul asistă nepăsător.
"Probabil că ne costă mai mult pentru că nu au fost făcute la timp", a afirmat Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei.
"Proiecte amânate de foarte mulţi ani din imaturitate politică", a spus Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2.
"Voi reforma, dacă voi fi lăsat, această primărie și voi crea spațiu bugetar. Vor fi mai mulți bani pentru proiectele mari de investiții de care avem nevoie", a completat Ciprian Ciucu.
"Unele dintre ele nefiind făcute din 2013, 2014, 2015 presupun exproprieri consistente", a mai spus Rareș Hopincă.
Toată indiferenţa primarilor de până acum ne costă şi ne va costa tot mai mult. Sunt miliarde pierdute şi miliarde pe cale să fie cheltuite din bani publici. Ce urmează pentru centrul de business al capitalei, aflaţi joia viitoare intr-un nou episod coşmar residence.
Reporter senior la Observator Antena 1 şi prezentator la Observator de Weekend. 10 ani de experienţă în jurnalism de administraţie publică. ➜
