Observator » Anchete Observator » Cumperi un bilet la TAROM, plăteşti de două ori. Cum s-au dus sute de milioane € pe funcţii împărţite politic

Video Cumperi un bilet la TAROM, plăteşti de două ori. Cum s-au dus sute de milioane € pe funcţii împărţite politic

Editor Mădălina Chițu | Timp citire: 5 minute
Publicat la 18.11.2026, 19:25 | Modificat la 18.11.2026, 19:27

TAROM, compania națională în care funcțiile de conducere s-au împărțit pe criterii politice și de prietenie, a ajuns să coste statul sute de milioane de euro. În timp ce rețeaua de zboruri s-a redus, datoriile au crescut, iar ajutoarele financiare nu au reușit să pună compania pe linia de plutire. Mai mult, 95 de milioane de euro, din banii primiți de la stat, depind acum de îndeplinirea planului de restructurare până la finalul anului. Dacă obiectivele asumate în fața Comisiei Europene nu sunt atinse, România ar putea fi obligată să recupereze banii, scenariu care ar putea duce la falimentul TAROM. Vedem acum o anchetă Observator despre cum au ajuns interesele politice să coste atât de mult și cine plătește, până la urmă, nota de plată.​

"A intrat pe ușa din dos în compania", a declarat Narcis Paşcu, lider sindicat SUT TAROM. "Acest fenomen se întâmplă din 4 în 4 ani sau chiar mai des", a declarat Pompiliu Ioan Wan Buzduga, preşedinte Sindicat FORUM. "Sunt numiţi politic pentru căpuşarea Companiei TAROM", a declarat Narcis Paşcu, lider sindicat SUT TAROM. V-ați întrebat vreodată de ce un bilet de avion cumpărat de la compania națională, pentru aceeași rută și în condiții similare, ajunge să coste semnificativ mai mult decât ofertele altor companii? De ce plătim, de exemplu, peste 300 de euro pentru un zbor dus-întors la Madrid? Parțial, v-au răspuns domnii de dinainte. Pe scurt: la TAROM, banii zboară mai des decât avioanele.

Când cumperi un bilet de avion la TAROM, plăteşti de două ori

Când cumperi un bilet de avion la Tarom, plăteşti de două ori: o dată biletul şi a doua oară prin taxele către bugetul de stat. Rezultatul - o reţea de putere şi interese, care merge în profit pentru stăpânii vremelnici ai companiei şi în pierdere pentru stat şi pentru noi. Numai în ultimii zece ani, compania a schimbat 18 directori generali. Marea majoritate - interimari, numiţi în funcţii fără concurs. Cel mai lung mandat a durat aproape doi ani, cel mai scurt - doar câteva luni. 4 directori s-au perindat la conducere doar în ultimii doi ani și jumătate. Din iulie, la cârma Tarom se află Cristian Anghel - numit iî timpul mandatului luiRadu Miruţă, fost ministru interimar la Transporturi.

Articolul continuă după reclamă

"A fost promovat ca director general adjunct, din funcția de consilier, fără să dea examen, bineînțeles. Dumnealui știe foarte bine care au fost condițiile politice, fiindcă a venit politic", a declarat Narcis Paşcu, lider sindicat SUT TAROM. Licenţiat în drept, specializat în management, leadership şi managermentul activităţilor antifraudă, Cristian Anghel a ajuns în compania TAROM în 2018, în timpul mandatului lui Wolff Werner Wilhelm. Era consilier personal. În martie 2019, Wilhelm a plecat, nu şi Anghel. Ulterior, a ocupat funcțiile de director general adjunct și director operațional sol. În vara acestui an a fost pus la conducerea companiei, de membrii Consiliului de Administrație.

A refuzat o discuție în fața camerei de filmat. A răspuns în scris. "Neagă susţinerile politice când vine vorba de angajarea sa la TAROM şi menţionează că funcţiile de conducere ocupate în cadrul companiei au fost obţinute, prin concurs, în urma promovării unor exemene", a fost răspunsul. "Din șase-șase luni, poți face reorganizare. Prin reorganizare nu se face altceva decât să dai oamenii pricepuți afară, oamenii incomozi și să în ușa din spate se introduci oamenii care sunt neamuri sau sinecuri, politice", a declarat Pompiliu Ioan Wan Buzduga, preşedinte Sindicat FORUM. Un mecanism prin care politicienii își consolidează influența în societățile de stat, împărțind funcțiile după criterii de loialitate, nu de competență. La Tarom, planurile de reorganizare au venit în 6-7 valuri majore şi de fiecare dată în urma lor a rămas o companie şi mai slăbită, cu o notă de plată şi mai mare. Pandemia a adus un nou plan de restructurare, care a vizat angajaţii. Peste 40% au fost daţi afară. Ca să salveze Tarom, statul a pompat, doar în ultimii 6 ani, aproape 115 milioane de euro, sub formă de granturi si împrumuturi.

Pierderile s-au adunat, iar datoriile au continuat să crească. Bilanţul contabil arăta că la finalul anului trecut, TAROM avea datorii de peste 176 de milioane de euro, în ciuda ajutoarelor financiare primite de la stat. Din 70 de destinaţii câte avea în 1990, a mai rămas doar cu o treime. Anii 2000 a adus o restrângere treptată a rețelei de zboruri. De pe harta destinaţiilor au dispărut treptat America de Nord, Asia şi Australia. Din 2024 a început să renunţe şi la destinaţii din Europa. Ultimele pe lista Belgrad, Barcelona, Viena și München. Acum zboară doar în Europa. Un raport al Curții de Conturi arăta că, între 2012 și 2016, TAROM a plătit aproape 3,8 milioane de lei despăgubiri pentru zborurile cu probleme.La pierderile și datoriile acumulate se adaugă și costurile unor contracte încheiate de conducerile succesive, pe care TAROM trebuie să le plătească în continuare, susţin sindicaliştii.

"Din vârful iceberg-ului până jos există o schemă întreagă de contracte făcute la nivel politic. În 2016, o lipsă totală de aeronave, directorul de la acel moment a luat în leasing două aeronave. Atunci pe piață aeronavele se închiriau cu undeva la 180.000-220.000 de euro pe lună. Taromul a plătit la acel moment și plătește și acum 360.000 de Euro pe lună. Ei au plecat, contractele au rămas", a declarat Narcis Paşcu, lider sindicat SUT TAROM. Aceste documente sunt ținute la secret, ne-a precizat conducerea TAROM, invocând clauze de confidențialitate. Rețeta pare să se repete și în cazul Tarom Tehnic,  desprinsă din Tarom SA, cu rolul să întreţină şi să repare aeronave. În primele două luni de funcţionare, noua companie deja acumulase datorii de 160 de mii de euro. Si la un an de la infiintare, se află deja la al doilea director. Florian Tărilă este absolvent al Universităţii Nicolae Titulescu, din Capitală şi a obţinut funcţia tot fără concurs.

Pe acelaşi subiect

"A fost evaluat CV-ul meu şi experienţa mea în domeniul aviaţiei. Am lucrat în companii mari", a declarat Florian Trăilă, director Tarom Tehnic. La scurt timp după ce a venit în companie, noul director şi-a adus şi o nouă şefă de resurse umane. Problema este că Tarom Tehnic plăteşte deja o firmă externă pentru servicii de resurse umane. Aceleaşi servicii sunt practic plătite de două ori. "Contractul cu firma asta este semnat anul trecut. Este cumva o moştenire pe care eu am dobândit-o", a declarat Florian Trăilă, director Tarom Tehnic. De-a lungul timpului, compania-mamă a fost în centrul multor controverse legate de angajări preferenţiale. Un raport realizat în 2015 arăta că aproape 40% dintre angajații TAROM erau înrudiți între ei. Între timp, procentul s-a înjumătăţit.

Mădălina Chițu

Mădălina Chiţu semnează seria de reportaje Observator "Legea Banilor". ➜

Like