"Am grupa O şi am nevoie de bani". Oamenii din această ţară sunt atât de săraci încât au ajuns să-şi vândă rinichii pe Facebook

Jurnaliştii CNN au descoperit cel puţin trei grupuri de Facebook, unde oamenii disperaţi scriau mesaje privind vânzarea de organe și au intervievat aproximativ 20 de persoane implicate în comerțul cu organe — vânzători, cumpărători și intermediari — pentru a reconstrui modul de funcționare al unei industrii ilicite, alimentată de disperare, într-o țară devastată de războiul civil.

Maung Maung lucrează ca livrator şi locuieşte în Mandalay, alături de soţia şi fiica sa. Pentru a-şi salva familia de la înfometare şi negăsind o altă soluţie, bărbatul a intrat într-o cafenea din oraş, unde avea acces la internet şi a postat un anunţ pe Facebook: "rinichi de vânzare". 

În 2022, bărbatul a fost reținut și torturat de junta militară timp de câteva săptămâni, fiind suspectat că transporta bunuri pentru forțele de opoziție, timp în care soția lui a fost nevoită să ia împrumuturi pentru a-şi hrăni fiica. Când a fost eliberat, Maung Maung își pierduse locul de muncă și familia s-a trezit împovărată de datorii. 

„În acel moment, am simțit că viața este atât de dură. Nu aveam altă cale de a supraviețui decât să jefuiesc sau să omor oameni pentru bani”, a spus el. „Soția mea era la fel, nu mai voia să rămână în această lume. Dar doar de dragul fiicei noastre am rămas.”

"Am OI şi am nevoie de bani"

Câteva luni mai târziu, în iulie 2023, Maung Maung a plecat în India pentru transplant. Un om de afaceri bogat a cumpărat rinichiul său pentru 10 milioane de kyat birmani (3.079 dolari), aproape dublul venitului anual mediu al gospodăriilor din Myanmar, conform datelor din 2019 de la Unitatea de Management al Informațiilor din Myanmar afiliată ONU.

La trei ani de când armata din Myanmar a preluat puterea printr-o lovitură de stat, aproape jumătate dintre cei 54 de milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Această cifră s-a dublat din 2017, au constatat cercetătorii Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Pe măsură ce diverse grupuri armate au luptat împotriva controlului juntei, violența s-a răspândit în toată țara. Investițiile străine au scăzut, șomajul a crescut vertiginos, iar costul bunurilor de bază a crescut într-un ritm cu care majoritatea oamenilor nu puteau ține pasul. În timp ce persoanele care ajung să-şi vândă organele sunt sărace și cumpărătorii relativ bogați, ambele părți se află pe piața ilegală de organe pentru că se află în situații disperate.

„Să vinzi o parte a corpului este o decizie dificilă pentru oricine. Nimeni nu vrea să facă asta”, a spus o tânără de 26 de ani, la scurt timp după ce s-a oferit să-şi vândă rinichiul pe Facebook în februarie. „Singurul motiv pentru care fac asta este că nu am de ales”.

Femeia a spus că a abandonat visul de a deveni asistentă medicală și s-a mutat în capitala comercială a Myanmarului, Yangon, când avea 18 ani pentru a lucra într-o fabrică de îmbrăcăminte. Dar salariul ei lunar de 100 de dolari nu a fost suficient pentru a ține pasul cu creșterea costurilor exacerbate de criza politică și de facturile medicale care continuau să se adune, după ce mătușa ei a făcut cancer.

„Încerc din răsputeri să supraviețuiesc. Au fost zile în care am plâns. Au fost zile în care nu aveam nimic de mâncare, când prietenii mei nu mă puteau ajuta”, a declarat ea pentru CNN. Într-o noapte, incapabilă să doarmă, a dat peste un grup de Facebook unde oamenii se ofereau să-și vândă rinichii. Majoritatea acestor grupuri erau făcute pentru pacienții care suferă de boli renale pentru a împărtăși remedii tradiţionale și pentru a recomanda medici. Dar în ultimii ani, postările care oferă organe de vânzare au devenit din ce în ce mai frecvente, a constatat o analiză CNN.

Tânăra și-a scris rapid propriul anunţ: „Vreau să-mi vând rinichiul. Grupa mea de sânge este O. Am nevoie de bani pentru mătușa mea care are cancer și are nevoie de o operație. Am 26 de ani și nu beau. Aştept mesaj”.

O industrie ilegală, dar accesibilă

În comerțul online cu organe, cumpărătorii și vânzătorii lucrează adesea cu intermediari care îi ajută să falsifice documentele necesare și să organizeze operația. Deoarece vânzarea de organe este ilegală în India și donațiile sunt permise doar între rude, cu câteva excepții rare, aceste persoane falsifică adesea registrele gospodăriilor, arborii genealogici și alte documente cu ajutorul avocaților și notarilor. 

Comitetul de autorizare este ultima linie de apărare. Instituţia a fost creată pentru a prinde pe oricine încearcă să înșele sistemul. Documentele, fotografiile de familie și extrasele de cont sunt verificate la sânge, iar interviurile sunt realizate pentru a expune străini care se dau drept membri ai familiei sau pe oricine traficează organe. CNN a contactat ambasada Myanmarului la New Delhi și Ministerul Sănătății și Bunăstării Familiei din India pentru comentarii, dar nu a primit niciun răspuns.

Reprezentanţii Meta, compania mamă a Facebook, au transmis că un astfel de grup a fost eliminat, însă compania a refuzat să ofere detalii suplimentare. Regulile proprii ale Facebook nu permit conținut care să îi încurajeze pe utilizatori să cumpere, să vândă sau să facă comerț cu diferite părți ale corpului uman.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰